Botanica

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 10409
Mărime: 45.83KB (arhivat)
Publicat de: Daniela E.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Badulescu Liliana

Extras din curs

Celula vegetala

Celula este unitatea de baza structurala si functionala a materiei vii.

Proprietatile de baza ale materiei vii sunt:

1. Metabolismul -> schimbul de materie, informatie si energie intre celula / organism si mediul inconjurator

-> anabolism - totalitatea reactiilor de biosinteza - se consuma energie - fotosinteza

-> catabolism totalitatea reactiilor de biodegradare - se elibereaza energie - respiratie

2. Cresterea - proces fiziologic cantitativ de sporire a numarului de celule, a masei si volumului acestora.

3. Dezvoltarea - proces fiziologic calitativ, caracterizat prin parcurgerea perioadelor de tinere, maturitate si senescenta, si dobandirea capacitatii de inmultire in perioada de maturitate.

4. Sensibilitatea - capacitatea materiei vii de a sesiza, a recunoaste schimbarile factorilor de mediu.

5. Adaptabilitatea - capacitatea plantelor de a raspunde adevarat la stimulii exterior, care sa-i permita succesul in evolutie.

6. Ereditatea - capacitatea de a produce urmasi asemanatori, transmitand caracterele ereditare la descendenti.

7. Moartea - proprietate de baza a materiei vii, care se realizeaza in momentul in care metabolismul inceteaza.

Perete celular -> plasmalema (membrana) -> citoplasma

Prin structura specifica pe care o are, asigura functionalitatea sa, functionalitatea tesutului din care face parte, precum si a intregului organism.

Celula vegetala este alcatuita din:

- perete celular

- membrane plasmatice

- citoplasma

- organite celulare

Organite celulare:

-> invelite de membrana dubla: - nucleul

- mitocondriile

- plastidele

-> invelite de membrana simpla - reticulul endoplasmatic neted, rugos

- complexul Golgi

- vacuola

- glioxizomii

- peroxizomii

- veziculele proteice

-> invelite intr-o jumatate de membrana - sferozomii

-> fara membrana - ribozomii citoscheletul

- microtubulii si microfilamentele citoplastic

Peretele celular se formeaza in timpul diviziunii celulare si este alcatuit dintr-o retea de microfibrile de celuloza legate intre ele prin molecule de hemiceluloza, proteine, substante pectice. Aceste microfibrile de celuloza sunt dispuse in straturi paralele, straturile respective fiind insotite sub un anumit unghi, creandu-se posibilitatea formarii structurii peretelui celular.

Spatiul dintre microfibrilele de celuloza, de proteine si pectine se numeste apoplast si in el se afla o solutie formata din apa, ioni, glucide, aminoacizi (substante dizolvate). Aceste substante circula prin peretele celular pe cale apoplasmica, prin procesul de difuziune. Acest transport este destul de rapid, deoarece ochiurile retelei pot ajunge pana la 10 nanometri, permitand astfel transportul substantelor dizolvate si apei.

Peretele celular primar format in timpul diviziunii celulare creste atat in grosime, prin inserarea de noi microfibrile printre cele existente (aceasta crestere se numeste intususceptiune), dar si in lungime, prin apozitie. Astfel, la celula matura, peretele celular are forma si dimensiunile caracteristice tesutului din care celula face parte si este format din aproximativ 40-45% celuloza, 20-25% hemiceluloze, 15-20% proteine, 20-28% lignina.

La unele celule, peretele sufera anumite modificari:

- cerificarea - depunerea de ceruri pe peretele exterior al celulelor epidermice la unele fructe. Are rolul de a impiedica pierderea excesiva a apei;

- cutinizarea - reprezinta depunerea de cutina pe peretii exteriori ai celulelor epidermice la toate organele aeriene ale plantelor, formand cuticula (o pelicula impermeabila la apa si la gaze);

- suberificarea - impregnarea peretelui celular cu suberina, o substanta impermeabila la apa si gaze, inalnita indeosebi la suber (coaja tuberculului de cartof);

- lignificarea - impregnarea peretilor celulari cu lignina. Se intalneste la celulele care formeaza tesutul lemnos, si confera rigiditate, duritate;

- mineralizarea - impregnarea cu dioxid de siliciu (SiO2); se intalneste la cereale si asigura rigidizarea peretelui celular.

Functiile peretelui celular:

- confera forma si rezistenta celulei;

- protejeaza celula vegetala;

- asigura transportul de apa si substante dizolvate pe calea apoplasmica;

- datorita substantelor fenolice din compozitia peretelui celular, aceasta are rol de bariera fizica in apararea pasiva fata de boli si daunatori;

- datorita proteinelor numite rectine din peretii celulari ai radacinilor plantelor leguminoase, se realizeaza recunoasterea celulara cu bacteriile fixatoare de azot care duc la formarea nodozitatilor.

Plasmodesme

Plasmodesmele reprezinta legaturile dintre membrana celulara si citoplasma celulelor aceluiasi tesut. Se formeaza numao intre celulele aceluiasi tesut. Intre 2 celule pot exista intre 1000-100.000 de plasmodesme, realizandu-se astfel o comunicare suficient de rapida intre celulele aceluiasi tesut. Plasmodesma este formata din: sfincter, plasmalema, citoplasma, reticul endoplasmatic neted, cale simplasmica, desmotubul, lamela neteda.

Plasmodesma se situeaza la nivelul peretelui celular si este formata din continuarea plasmalemei si citoplasmei celor 2 celule invecinate, iar in interior se afla un desmotubul, ce reprezinta continuarea unui canalicul al reticulului endoplasmatic neted. Rolul plasmodesmelor este de transport al apei si substantelor dizolvate prin citoplasma care inconjoara desmotubul si se numeste cale simplasmica. Plasmodesma asigura transportul unor proteine informationale prin desmotubul.

Preview document

Botanica - Pagina 1
Botanica - Pagina 2
Botanica - Pagina 3
Botanica - Pagina 4
Botanica - Pagina 5
Botanica - Pagina 6
Botanica - Pagina 7
Botanica - Pagina 8
Botanica - Pagina 9
Botanica - Pagina 10
Botanica - Pagina 11
Botanica - Pagina 12
Botanica - Pagina 13
Botanica - Pagina 14
Botanica - Pagina 15
Botanica - Pagina 16
Botanica - Pagina 17
Botanica - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Botanica.docx

Alții au mai descărcat și

Aminoacizi

I.1. Definiţie, structură chimică, răspândire în natură Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino...

Cercetări Privind Cantitatea de Proteină Solubilă la Unele Soiuri de Grâu în Condiții Diferite de Creștere

INTRODUCERE Grâul are o vechime mare ca plantă cultivată. Din datele istorice privitoare la cultura plantelor reiese că grâul şi orzul sunt cele...

Obținerea biohumusului

1.ASPECTE GENERALE Vermicompostarea, denumitã si vermiculturã, este un proces aerob relativ rece de compostare, în care diferite specii de viermi...

Micorize

Micorizele reprezinta interrelatii intre radacinile active ale unor plante si fungi (ciuperci) specifici ( micorizice). Aceste interrelatii...

Scheletul și mușchii

I. Scheletul Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea, respectiv forma diferitelor...

Transportul Apei în Corpul Plantei

1.ABSORBTIA APEI Absorbtia apei se efectueaza pe toata suprafata sistemului radicular, dar m ai active acest process se realizeaza in zona...

Rădăcină

Rădăcina Rădăcina este un organ vegetativ cu rol de fixare a plantei şi absorbţie a apei cu sărurile minerale, pe cale apoplastică şi simplastică....

Principii de genetică

Tehnologia ADN recombinant (clonare genica) asigura transferul de material genetic de la o specie la alta, mai mult sau mai putin indepartata...

Te-ar putea interesa și

Grădina Botanică

În loc de început….. Importanţa şi frumuseţea Grădinii Botanice din Iaşi a atras de-a lungul vremii numeroşi vizitatori din ţară şi din...

Raport de practică - inspectoratul fiscal de stat botanică

Capitolul I „Caracteristica generală a Sistemului Fiscal al Republicii Moldova” Sistemul fiscal reprezintă o componentă a sistemului financiar al...

Proiect Grădina Botanică New York

1 IDENTIFICAREA PUNCTELOR TARI SI PUNCTELOR SLABE ALE GRADINII BOTANICE DIN NEW YORK (DIAGNOSTICARE) NR CRT DOMENIU PUNCTE FORTE TERMEN DE...

Botanică - familia aceraceae

Cuprinde arbori şi arbuşti cu frunze căzătoare, aparţinînd genurilor: Acer şi Dipteronia. Ultimul gen este răspîndit în China. Genul Acer Include...

Botanică

Familia fabaceae. Plante ierboase, arbusti, arbori si liane. Radacinile poarta nodozitati cauzate de simbioza cu bacteriile care asimileaza azotul...

Botanică - fructul

Fructul Fructul este un organ specific angiospermelor, care protejaza samanta si rezulta in urma dublei fecundatii prin procesul de carpogeneza....

Caracterizarea fitochimică și botanică - măsline și struguri - posibilități de utilizare în industria cosmetică, farmaceutică și alimentară

1.Generalitati masline,struguri: Maslinul este un arbore fructifer totdeauna verde, cu trunchiul adesea stramb, cultivat mai mult in regiunile...

Botanică

Tesuturile vegetale La majoritatea plantelor pluricelulare celulele sunt grupate in tesuturi.Tesut vegetal= grupare de celule care au aceeasi...

Ai nevoie de altceva?