Extras din disertație
INTRODUCERE
La răspântia dintre mileniile II şi III a crescut interesul faţă de fructele de Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot și Hippophae rhamnoides L. bogate în compuşi naturali. Valoarea alimentară şi terapeutică a fructelor de aronie este oferită de principiile biologic active, reprezentate prin diferite clase de compuşi fenolici, vitamine, acizi organici, substanţe minerale, hidraţi de carbon [Calalb T]. Graţie acestei compoziţii chimice, produsul medicinal vegetal oficinal Aroniae fructus [ Farm Ru], reprezintă o sursă de medicament cu valoroase virtuţi terapeutice: vasoprotectoare, hipotensivă, antioxidantă [Jakobek L, Kask], chimiopreventivă, antiinflamatoare, antiarterosclerotică, antimutagenică, hipoglicenmiantă, antimicrobiană şi antivirală [Valcheva-Kuzmanova, Чаховский А, Kask K ].
Fructele de cătină de râu conțin următorele clase de compuși naturali: vitamine (C, B1, B2 P, E ), carotenoide, flavonozide, taninuri, minerale. Produsele medicinale officinale Hippohae oleum și Hippophae fructus [ ] datorită compoziției chimice au un spectru mai larg de aplicare terapeutică: tonifiant general, astringent, vermifug, bactericid, antidiareic, cicatrizant, depurativ, fungicid, galactogog, hepatic, hipoglicemic, spasmolitic, stomahic și acţiune puternic antiscorbutică [Brad I 1995].
În ultimile decenii fructele de aronie și cătină de râu sunt solicitate pe piaţa mondială în calitate de produs comercial diuretic, binevenit în raţionul alimentar zilnic pentru profilaxia, fortificarea organismului şi promovarea modului sănătos de viaţă [Чаховский А, Iuliana Crişan, Ing,] şi ca sursă de coloranţi naturali alimentari [Iuliana Crişan, Ing]. Studiile medico-biologice şi evidenţa statistică recentă arată, că fructele de aronie au fost cele mai frecvente obiecte de investigaţii pe parcursul ultimilor 15 ani [T.Calalb]. Conform informaţiei „Mintel International’s Global New Product Database”, în ultimul deceniu A. melanocarpa (Michx.) Elliot a fost introdusă în multiple proiecte interstatale de cercetare într-o continuă ascensiune, de la 2, în 1997, până la 30, în anul 2008, fiind considerată plantă producătoare de fructe bogate în substanţe fenolice cu cele mai mari perspective în alimentaţia sănătoasă [Jakobek L, Oszmianski J].
H.rhamnoides este considerată una dintre plantele cu proprietăţi nutritive de excepţie datorită multiplelor beneficii de sănătate pe care ni le oferă datorită conținutului bogat în vitaminele C, B1, B2, acid folic, substanțe carotenoide, acizi grași nesaturați și fitosteroli. [http://centruldio.net/wordpress/?p=5366, Чаховский А, Plante medicinale]. În scopul promovării unei plante cu un potenţial nutritiv de excepţie, Centrul de cercetare pentru Materiale Macromoleculare (România) a efectuat numeroase cercetări științifice, iar rezultatele obținute cu aspect aplicativ au fost brevetate. O parte din rezultatele biochimice au stat la baza elaborării unor formule noi atât pentru preparate de uz farmaceutic şi cosmetic, cât și pentru rația alimentară sănătoasă [Brad I., Brad L]. Un scop similar a fost urmărit de către cercetătorii Centrului Internaţional de Cercetare și Perfecţionare Profesională privind cătina de râu (abreviat in limba engleză ICRTS), cu sediul la Beijing, exprimat în soluţionarea unor probleme de sănătate de dimensiuni globale [http://www.cttecotech.ro/referinte.htm].
A.melanocarpa (Michx.) Elliot este o plantă originară din America de Nord şi datorită calităţilor gustative şi curative ale fructelor a fost cultivată pe arii extinse, atât în ţările europene nordice (Finlanda, Danemarca, Belgia, Norvegia, Olanda, Anglia, Lituania, Letonia, Estonia) şi centrale (Polonia, Bulgaria, Germania, România, Moldova), cât şi în cele asiatice (Rusia, Japonia, China). Pentru satisfacerea necesităţilor mereu crescânde de fructele de A.melanocarpa (Michx.) Elliot au fost fondate plantaţii, adaptate la tehnologii mecanizate de îngrijire şi recoltare a fructelor, care, cu regret, au impact negativ asupra viabilităţii plantelor.
În Republica Moldova plantaţiile de A.melanocarpa (Michx.) Elliot în ocolurile silvice ocupă o suprafaţă de 157,8 ha. Conform Agenţiei de Stat pentru Silvicultură “Mold¬silva” anual se colectează circa 1900 chintale de A.melanocarpa (Michx.) Elliot, iar în ultimii ani recolta este destul de modestă [T.Calalb, 2010].
H.rhamnoides are un areal imens în flora spontană, care se întinde de la Oceanul Atlantic pîna la Oceanul Pacific, iar în Asia ajunge pîna la Oceanul Indian, localizată în Asia - 23° latitudine, în Europa (Norvegia) se ridică până la 67° latitudine [Revista Hofigal, nr 18, iunie/iulie 2009; p.22]. În cultură cătina de râu a fost introdusă atât pentru valorificarea industrială a materialului vegetal (fructele), cât şi în scopul fortificării solului – plantele contribuie la combaterea eroziunii solului, iar grație nodozităților cu bacterii fixatoare de azot participă la circuitul natural al azotului, astfel contribuind la îmbogățirea solului cu azot. []
Primele plantaţii de cătină de râu au fost înfiinţate în Rusia (regiunea Altai), mai târziu, datorită compoziţiei care abundă în substanţe biologic active, cătina de râu a fost cultivată şi în Germania, Polonia, Ungaria [ Шишкина Е]. În Romînia primele plantaţii experimentale s-au înfiinţat la I.C.P.P. (Mărăcineni-Piteşti) şi Institutul Agronomic (Iaşi) [ Revista Hofiga]. În Moldova cătina de râu spontan se întâlnește în partea de sud a Moldovei, în luncile râurilor Nistru și Prut [Шишкина Е.Е.], iar cultivată doar în grădinile particulare, în colecțiile Grădinii (Institut) Botanice a AȘM și Dendrariului (Chișinău), în parcuri și scuaruri.
Cătina de râu prezintă un interes deosebit pentru agricultura ecologică, datorită specificului biologic, rădăcinile acestei plante dezvoltă nodozități în care se localizează bacteriile fixatoare de azot atmosferic, făcându-l accesibil plantelor. Astfel, plantațiile de cătină ar contribui enorm la îmbogățirea solului cu azot, ceea ce ar exclude fortificarea solului cu îngrășăminte chimice. Aceasta servește și o sursă pentru sintetizarea proteinelor, prin ce și sunt marcate fructele și în deosebi semințele de cătină de râu.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiul Acidului Ascorbic.docx