Nulitatea Actului Juridic Civil

LISTA CU ABREVIERI

C.civ.=Cocdul civil

Cpr.civ.=Codul de procedura civila

C.fam.=Codul familiei

Dec.civ.=Decizia civila

Trib.Supr.=Tribunalul superior

Introducere

„Binefacerea cea mai mare pentru oameni este să dea şi să trăiască sub legi civile bune, ele îmblânzesc puterea şi o ajută să se facă respectată ca şi cum ar fi înseşi justiţia. Ele au o influenţă asupra fiecărui individ, sunt implicate în principalele acte ale vieţii, îl însoţesc peste tot; sunt uneori unica morală a unui popor şi sunt întotdeauna parte componentă a libertăţii sale.”

Jean-Etienne Marie Portalis

În zilele noastre, viaţa oricărui om reclamă, aproape la orice pas cunoaşterea dreptului, înţeles ca îndreptar al conveţuirii sociale. Prin urmare a cunoaşte dreptul nu este un lux, ci o necesitate socială din ce în ce mai resimţită. Pentru aceasta se cere în primul rând cunoaşterea legilor, adică a regulilor de drept stabilite de puterea legiuitoare.

Am elaborat tema „Nulitatea actului juridic civil” conştienţi fiind de dificultatea acesteia. Totodată,am considerat deosebit de necesară studierea acestei teme, într-o actualitate în care abundenţa legilor şi schimbarea lor rapidă nu au răgazul de a fi reţinute în comportamentul cotidian al individului, simţim tot mai mult nevoia certitunii şi a siguranţei marilor instituţii ale dreptului civil.

Pentru elaborarea lucrării am folosit ca material bibliografic de referinţă Codul civil român,iar pentru a realiza o raportare la legislaţia care va domina în curând acest domeniu,am mai folosit ca material bibliografic si Proiectul de cod civil.

Nulitatea actului juridic civil impune o studiere laborioasă datorită faptului că este deosebit de importantă în ceea ce priveşte studiul actului juridic civil.

Nulitatea este o sancţiune de drept care opreşte derularea unui raport juridic ori de câte ori părţile obţin sau pierd mai mult decât şi-au exprimat dorinţa,fie datorită unor vicii de consimţământ,fie nerespectării unor prevederi legale.

De foarte multe ori apar unele efecte negative care duc la încheierea de acte juridice civile care nu au nici o valoare juridică.Realizarea acestor acte”defecte” dă naştere la o serie de probleme între părţile participante la actul juridic.Instituţia nulităţii are tocmai rolul de a rezolva aceste probleme ivite între părţi.Totodată,nulitatea repară prin puterea legii greşelile şi rea-credinţa ce apar în raporturile juridice.

Înainte de a intra în subiectul nulităţii actului juridic civil am realizat o prezentare generală a catului juridic civil,a viciilor de consimţământ,precum şi a condiţiilor de valabilitate ale actului juridic civil.Am considerat necesara aceasta prezentare generală deoarece,atât viciile de consimţământ cât şi condiţiile de valabilitate,influenţează,fiecare în felul său,aplicabilitatea sancţ de drept intitulată nulitate.

Pentru o mai bună reliefare a importanţei acestei instituţii juridice şi pentru a prezenta rolul acesteia în ceea ce priveşte raporturile de drept civil am apelat la practica juridică din domeniul dreptului civil.

Am ferma convingere că prezenta lucrare poate constitui o importantă sursă infomaţională pentru toţi cei interesaţi de această temă.

Capitolul I

Consideraţii generale asupra actului juridic civil

Conturarea raporturilor juridice civile are loc în cele mai multe cazuri prin actul juridic. Sub acest aspect, actul juridic se diferenţiază net de alte conduite (acţiuni) umane. Cel ce săvârşeşte un act juridic civil este legat prin voinţa sa exteriorizată faţă de ceilalţi ale căror situaţii juridice se află într-o dependenţă în raport cu această atitudine manifestă.

1.1Conceptul de act juridic civil şi sensurile sintagmei de act juridic civil

Un complex de împrejurări relevante juridic şi cel puţin o voinţă exteriorizată de care legea leagă anumite consecinţe juridice alcătuiesc actul juridic. Voinţa exteriorizată reprezintă „sâmburele” actului juridic civil, cea care pune în mişcare crearea actului juridic, deci când lipseşte această voinţă nu avem de-a face cu un act juridic.

Codul civil îl defineşte prin speciile actului juridic civil (contracte speciale): contractul de donaţie, de vânzare-cumpărare, schimb, locaţiune, societate, mandat, comodat, împrumut, depozit, rentă-viageră şi tranzacţie. De exemplu contractul de vânzare-cumpărare este definit astfel: „Vinderea este o convenţie prin care două părţi se obligă între sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru şi aceasta a plăti celei dintâi preţul lui”.

Doctrina defineşte actul juridic civil în termeni esenţiali pentru toate categoriile de acte juridice civile.

Astfel, într-o definiţie unanim acceptată actul juridic civil este: „manifestarea de voinţă săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a naşte, modifica şi stinge un raport juridic civil concret”

Din această definiţie putem conchide că elementele caracteristice actului juridic civil sunt următoarele:

-prezenţa unei manifestări de voinţă, care poate să provină de la una sau mai multe persoane fizice sau juridice;

-manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice civile;

-efectele juridice urmărite pot consta în a da naştere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret ( prin acest element, actul juridic civil se delimitează de actele juridice din alte ramuri de drept);

1.2.Terminologie

Termenul de „act” sau de „act juridic civil” are următoarele accepţiuni:

-prima accepţiune este aceea de manifestare de voinţă în scopul de a produce efecte juridice, adică de operaţiune juridică încheiată (negotium juris, negotium) , de exemplu, vânzare-cumpărare, împrumut, schimb, donaţie;

-a doua accepţiune frecvent întâlnită în doctrină şi practică este aceea de înscris constatator al manifestării de voinţă, a operaţiunii juridice încheiate (instrumentum probationis, instrumentum )sau de suport material al manifestării de voinţă a subiectului de drept.