Regimul matrimonial în dreptul românesc și în dreptul comparat

Introducere

În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le produce căsătoria, respectiv categoriile de bunuri pe care soţii le deţin, fie în proprietate exclusivă, fie în proprietate comună în devălmăşie, pentru a evidentia regimul juridic existent la nivel national si european.

Am început abordarea temei prin a formula câteva consideraţii generale despre căsătorie şi anume: noţiunea de căsătorie, condiţiile de fond şi de formă ce trebuie îndeplinite pentru încheierea în mod valabil a căsătoriei, locul de încheiere a căsătoriei, competenţa ofiţerului de stare civilă, ceremonia propriu-zisă de încheiere a căsătoriei şi proba căsătoriei.

Având în vedere faptul că o căsătorie dă naştere şi unor efecte personale, am încercat să oferim o prezentare a consecinţelor în plan personal produse de căsătorie cu privire la numele de familie, domiciliu, capacitatea de exerciţiu a minorei etc., precum şi a modului în care acestea sunt reglementate în Noul Cod Civil.

Apoi, am luat în discuţie situaţia unor categorii de bunuri a căror calificare a generat o serie de discuţii în literatura juridică şi în practica judiciară cum ar fi: veniturile din muncă, fructele şi productele, construcţiile edificate de soţi, etc. În fine, pornind de la caracterul excepţional al împărţirii bunurilor comune în timpul căsătoriei, am procedat la prezentarea situaţiilor în care ea poate interveni, procedura de urmat şi efectele hotărârii de partaj pentru ca în final să oferim o comparaţie între legislatia nationala in domeniu si ce se intampla si in alte state in ceea ce priveste regimul matrimonial.

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE CĂSĂTORIE

1.1. Notiuni generale

Regimul matrimonial – desemneaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile dintre soti precum si raporturile dintre acestia si terti, cu privire la bunurile si datoriile sotilor.

Regimul matrimonial – nu acopera in totalitate raporturile patrimoniale dintre soti sau dintre soti si terti, ci doar acele raporturi patimoniale care isi au izvorul in casatorie.

Regimul matrimonial legal al comunitatii de bunuri era reglem. de C.Familiei in art 30-36 si de NC civil reglementeaza relatiile de familie in cartea a doua intitulata “Despre familie” art 258-534.

Regimul comunitatii de bunuri ramane regimul legal, dar va avea un caracter flexibil, urmand a fi aplicat doar in cazurile in care partile nu au optat pentru un alt regim matrimonial, prin conventia matrimoniala.

Exista ca alternative la regimul comunitatii legale – regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale.

Principiile regimurilor matrimoniale

1. egalitatea in drepturi dintre soti

2. libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial

- alegerea de viitorii soti a regimului matrimonial concret se realizeaza prin incheierea unei conventii matrimoniale. Aceasta liberatate nu este absoluta, ci limitata de instituirea unui corp de norme imperative de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala si care alcatuieste regimul matrimonial primar.

- Libertatea de optiune – este limitata in sensul ca potrivit art 312 viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.

- libertatea alegerii regimului matrimonial implica, in principiu, si posibilitatea sotilor de a modifica in timpul casatoriei regimul matrimonial sub imperiul caruia s-au casatorit.; modificarea acestuia se face prin incheierea unei conventii matrimoniale.

3. subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei

- regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor familiei

- relatiile patrimoniale dintre soti sunt accesorii raporturile nepatrimoniale si au menirea de a sustine familia din punct de vedere material.

Conventia Matrimoniala

Este definita ca – actul prin care viitorii soti stabilesc regimul matrimonial aplicabil in pricipiu pentru toata durata casatoriei.

Carcteristica generala a conventiei matrimoniale este aceea de a fi incheiata de viitorii soti pentru a produce efecte de la data incheierii casatoriei.

Nu este necesara incheierea unei conventii matrimoniale decat deca viitorii soti aleg un alt regim matrimonial decat cel legal si doar daca doresc sa deroge sub anumite aspecte de la reigmul legal.

Natura juridica – din punct de vedere al vointelor implicate in formarea sa, conventia matrimoniala este un act bilateral, adica contract, pe care o regasim atat in doctrina veche cat si in dreptul comparat.

Conventia matrimoniala poate sa contina si dispozitii de alta natura (ex. Donatii reciproce intre viitorii soti sau recunoasterea unui copil).