Îngrijirea pacientului cu inflamații ale corzilor vocale

Laringitele acute prin prezenta şi dramatismul lor solicita adesea intervenţii de urgenţă.

Normală funcţionare a cailor respiratorii superioare este obligatorie, asadar îmbolnăvirea acestor organe constituie un permanent pericol pentru sănătatea organismului deoarece pot apărea complicaţii septice grave care pot genera: reumatismul infecţios, endocardita şi nefrita întreţinute de focarul de infecţie, adenoamigdalita, meningita s.a.

În îngrijirea bolnavului cu laringita acută trebuie respectat tratamentul cu antibiotice şi profilaxia îmbolnăvirilor.

Am ales această temă deoarece în cursul practicii am întâlnit cazuri, unele mai complicate, iar altele cu prognostic foarte bun şi am dorit să le studiez mai amănunţit.

ISTORICUL BOLII

Frecvenţa cancerului de laringe este de aproximativ 7-8% din totalul celor diagnosticaţi cu boli canceroase.

Fumatul, alcoolul, praful şi noxele favorizează apariţia cancerelor.

Cu toate eforturile medicilor cercetători din întreaga lume, nu s-au putut elucida cauzele bolilor canceroase. Ceea ce se ştie cu suficientă precizie constituie factorii favorizanţi ce pot declanşa cancerele, factori care pot fi îndepărtaţi din modul de viaţă al fiecăruia. Frecvenţa cancerului de laringe este de aproximativ 7-8% din totalul celor diagnosticaţi cu boli canceroase. În domeniul tumorilor cailor respiratorii şi digestive superioare, localizarea laringiană este cea mai frecvenţă şi este urmată de cea a rinofaringelui (porţiunea superioară a faringelui care se afla plasată în spatele foselor nazale). În cancerele cu localizare laringiană, unul din factorii favorizanţi frecvent întâlniţi îl constituie fumatul (peste 15 - 20 ţigări pe zi), asociat cu consumul cronic de băuturi alcoolice, în special spirtoase. Un alt factor favorizant întâlnit frecvent este igiena defectuoasă a cavităţii bucale şi netratarea cariilor dentare. Igiena defectuoasă a cavităţii bucale întreţine o floră microbiană care constituie un mediu favorabil dezvoltării unor tumori maligne la nivelul laringelui. La aceşti factori favorizanţi trebuie adăugaţi şi alţii, cum ar fi: praful, pulberile şi gazele toxice la care sunt supuse unele persoane. Prin profesiunea lor, la aceste persoane pot fi puse în evidenţă iritaţii cronice (de obicei pe parcursul câtorva ani) a mucoasei laringelui care pot conduce la apariţia unor tumori maligne. Spre deosebire de sexul feminin, bărbaţii sunt mai expuşi la cancerele de laringe tocmai datorită expunerii la noxele amintite.În ultimii cinci ani, în clinia ORL de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi, dintr-un total de 13.000 internări, 1.900 bolnavi au rezentat boli canceroase ale laringelui.Un fapt ingrijiorator îl constituie ignorarea de către populaţie a simptomelor ce marchează debutul cancerelor în general şi a celor de laringe, în particular. De aceea, majoritatea bolnavilor se prezintă la medic în stadii avansate ale bolii când mijloacele terapeutice sunt mult reduse. Sunt descrise patru stadii de evoluţie ale tumorilor. Din statistici a reieşit ca 60 - 65% din bolnavi se prezintă la medic în stadiul III sau IV.În primele stadii de evoluţie (I şi ÎI) supravieţuirea este de aproximativ 60 - 70% În general, bolnavii, până nu acuza un sindrom dureros intens sau deficienţe mari în respiraţie sau deglutiţie (înghiţire), nu se prezintă la medic. Descoperirea bolii în stadiile I şi ÎI facilitează obţinerea unor rezultate terapeutice favorabile. În cancerul de laringe, un simptom important îl constituie disfonia sau răguşeala cronică. Dacă răguşeala persista mai mult de patru săptămâni, bolnavul trebuie să consulte un medic specialist. Un bolnav cu cancer al corzilor vocale depistat la început are şanse de supravieţuire, după tratament, de aproape 100%. Răguşeala poate fi determinată şi de alte cauze cum ar fi polipii şi papiloamele cu localizare pe corzile vocale sau de laringitele cronice. Introducerea în practică curentă a unor metode moderne de investigaţie endoscopică, a computer tomografiei, rezonantei magnetice nucleare, ecografiei Doppler, arteriografiei selective, scintigrafiei şi a unor teste biochimice au permis diagnosticarea precoce a bolnavilor cu tomori maligne într-o fază incipientă. De aici rezulta şi posibilităţile de rezolvare terapeutică şi de recuperare a pacienţilor, posibilităţi traduse prin creşterea procentajului de supravieţuire. Respectarea de către bolnav a prescripţiilor medicale după externare creşte rata de supravieţuire. În tratamentul complex al cancerului un rol important îl deţine tratamentul chirurgical de extirpare al tumorilor Datorită introducerii tehnicii de calcul în aplicarea radioterapiei şi a tratamentului complex radio-chimio-chirurgical, procentajul vindecărilor a crescut simţitor. După anii 1993 - 1994, respectiv după introducerea aparaturii medicale performanţe de diagnosticare şi evaluare a stadiului bolii, numărul celor care au supravieţuit cancerelor de laringe este net superior faţă de perioadele anterioare. Neştiind ce-i aşteaptă, unii bolnavi refuza intervenţiile chirurgicale.Nu este lipsit de importanta refuzul unor bolnavi de a accepta intervenţia chirurgicală pentru extirparea tumorilor depistate în cancerele de laringe sau faringe. Bolnavii, în general, refuza intervenţia chirurgicală de spaimă traheostomei (dispozitiv amplasat în gât pentru facilitarea respiraţiei) şi a faptului că nu vor mai putea vorbi după ce le va fi îndepărtat laringele. Trebuie subliniat că este mult mai importantă supravieţuirea bolnavului decât lipsa posibilităţii de a vorbi. De obicei, aceşti bolnavi, după o perioadă de timp, îşi dau seama de greşeala pe care au făcut-o şi doresc efectuarea intervenţiei chirurgicale. Din păcate, dorinţa lor nu mai poate fi realizată deoarece cancerul evoluează, fiind depăşite posibilităţile de extirpare chirurgicală a tumorii maligne. Eliminarea imposibilităţii de a vorbi după realizarea intervenţiei chirurgicale este posibilă prin intermediul a doua ingenioase dispozitive: butonul fonator şi laringofonul. Cele două tipuri de dispozitive sunt acordate gratuit celor operaţi, pacienţii reuşind să poată vorbi inteligibil. Diferite studii efctuate în lume au arătat că:laringita acută este cea mai frecventă cauza de obstrucţie de cai respiratorii superioare la copiii între 3 luni şi 10 ani.

- Incidenta generală este de18 ‰ cu un maxim de 60‰ între 1 şi 2 ani

- Rata de spitalizare este variabilă, 1 - 30 %;

- La 2% din copii internaţi este necesară intubaţie endotraheala şi ventilaţie mecanică.

- Costul anual al îngrijirii pacienţilor cu laringita acută a fost estimat la aproximativ 60 milioane USD.

- la majoritatea copiilor boala evoluează fără obstrucţie căilor aeriene

- decesul se produce foarte rar

- spitalizarea este necesară în 1,5 %- 15% din cazuri

- faza prodromală durează 12 - 72 de ore

- faza de stare durează 4 - 7 zile şi atinge maxim de severitate între 24 de ore şi 5 zile de la debut

- simptomatologia devine mai severă în cursul nopţii şi este agravată de plâns şi agitaţie.