Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienților cu cancer de colon

MOTTO

“Mai ales sănătatea întrece atât de mult toate bunurile exterioare încât într-adevăr un cerșetor sănătos este mai fericit decât un rege bolnav”

Schopenhauer

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Cancerul de colon este a doua cauză de deces prin cancer, în țările civilizate și de asemenea riscul apariției cancerului de colon este egal la femei și bărbați.

Prin elaborarea acestui proiect propun identificarea și evidențierea modalităților de evaluare, investigare, îngrijire și recuperare a unor pacienți cu cancer de colon, prin care să se asigure legătura de continuitate între pregătirea teoretică dobândită în școală și pregătirea practică, dobândită prin învățământ clinic, în unități de asistentă.

Lucrarea are drept scop analiza principalelor aspecte histologice întâlnite în cancerele cu localizare colorectală. Au fost analizate retrospectiv lamele și fișele din protocoalele histologice ale pieselor de rezecție colorectală înregistrate în perioada 1 Ianuarie 2001 - 1 Ianuarie 2005 în laboratorul de anatomie patologică al Spitalului Clinic CFR Craiova. S-au studiat 171 piese de rezecție colorectală cu mărimea cuprinsă între 8 cm și 85 cm, marginile de rezecție fiind găsite invadate într-un singur caz.

Macroscopic tumorile vegetante au fost întâlnite în 117 cazuri, iar microscopic au fost înregistrate 170 de adenocarcinoame, gradul de diferențiere G2 (moderat diferențiate) fiind întâlnit în 126 de cazuri.

Ca forme histologice particulare am întâlnit: adenocarcinom mucipar în 15 cazuri, 1 adenocarcinom cu celule în „inel cu pecete” și 1 adenocarcinom papilifer. Studiul ne-a permis să concluzionăm că topografia cancerelor colorectale continuă să predomine pe colonul stâng și rect (76% din cazuri), majoritatea tumorilor fiind de tip vegetant (68,4%) iar microscopic adenocarcinoame moderat diferențiate (73,68%); carcinoamele mucipare reprezintă 9,35% din cazurile analizate.

Prin tema de față doresc să se pună în evidență importanța acestei afecțiuni, prin acordarea unei atenții deosebite primelor semne patognomonice. Întrucât cancerul de colon este a doua cauză de deces prin cancer, este important să înțelegem care sunt riscurile cancerului de colon, manifestările sale clinice precum și testele care permit depistarea cancerului înaintea apariției oricăror semne clinice dependente de cancer. Prin aplicarea unor mijloace preventive se poate reduce chiar riscul apariției acestei redutabile boli.

Astfel, în primul capitol prezint pe larg noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului afectat de cancerul de colon.

În capitolul al doilea prezint noțiuni teoretice ale bolii, tratamentul dar și modul de prevenire al acesteia.În capitolul al treilea prezint trei studii de caz, cu îngrijirile specifice, iar în capitolul al patrulea am concluzionat ideile care au stat la baza acestei lucrări prin prezentarea studiilor de caz ale pacienților care au suferit această afecțiune.

1

SCURT ISTORIC AL

CANCERULUI DE COLON

Cancerul de colon reprezintă o reală problemă de sănătate publică în întreaga lume cu aproximativ 1.36 milioane de cazuri noi diagnosticate la nivel mondial, fiind a 3-a cauză ca incidență dintre toate tipurile de cancer și a 4-a cauză de mortalitate și morbiditate (1,2,3).

În U.S.A., în 2018, conform ACS (American Cancer Society) se vor înregistra aproximativ 140.250 de noi cazuri de cancer colo-rectal, dintre care 97.220 de cazuri cancer de colon și 43.030 de cazuri cancer de rect, estimându-se un număr de 50.630 de decese, în timp ce în E.U. se prevăd aproximativ 177.400 de decese în 2018 (95%PI).

În România rata de incidență a cancerului colorectal este în creștere, aproximată la 8.23/100.000 în 2005, diagnosticul fiind realizat de multe ori în stadii tardive din cauza semnelor clinice apărute relativ târziu și lipsei testelor de screening realizate în mod sistematizat.

Tratamentul cancerului de colon necesită actualmente o abordare complexă multidisciplinară în cadrul căreia rezecția chirurgicală a tumorii și managementul terapeutic post-operator reprezintă factori de o deosebită importanță privind evoluția pacientului și atitudinea terapeutică pe termen lung.

Abordul chirurgical oncologic pentru cancerul de colon se bazează pe conceptul descris de Hohenberger privind excizia totală de mezocolon (CME) cu ligatură centrală având ca scop o limfadenectomie completă bazată pe ligatura la bază a trunchiurilor arteriale.

Intestinul gros, respectiv colonul, este un organ important al sistemului digestiv. Acesta are două roluri majore și anume: absorbția apei și electroliților conținuți în alimentele digerate, respectiv stocarea în vederea eliminării intermitente la exterior a deșeurilor nedigerate și deci neabsorbite. Cancerul de colon apare prin transformarea malignă, necontrolată, cancerigena a celulelor epiteliului mucoasei care tapetează mucoasa ce căptușește fata internă a rectului și colonului.

Creșterea incidenței cancerului de colon poate fi explicată și printr-o evoluție și perfecționare rapidă a mijloacelor de diagnostic, prin creșterea accesibilității la centrele de diagnostic și/sau printr-o mai bună educație sanitară a populației.

Introducerea și răspândirea colonoscopiei ca metodă de diagnostic și de screening, utilizarea la scară largă a Tomografiei Computerizate și a Rezonanței Magnetice Nucleare în diagnosticul și stadializarea cancerului de colon au condus la identificarea unui număr tot mai mare de pacienți care necesită tratament de specialitate. Metode imagistice moderne cum sunt laparoscopia de diagnostic sau colonoscopia virtuală pot asigura depistarea mult mai precoce a cazurilor de cancer de colon pentru a permite un tratament.