Informațiile de interes public și comunicarea acestora

ARGUMENT

Pentru elaborarea acestei lucrări am ales ca temă de studiu “Informațiile de interes public și comunicarea acestora”. Sunt de părere că transparența decizională, digitalizare și comunicarea permanentă cu cetățenii reprezintă o verigă importantă în administrația publică, respective în marketingul acesteia.

Lipsa transparenței decizionale poate conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă. Aplicarea reală a principiului transparenței ar duce la o mai mare încredere în reglementări, din moment ce au fost adoptate cu consultarea celor interesați. Încrederea în cadrul legal și implicit în administrație va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive asupra actului administrativ și, implicit, asupra cetățenilor. În legislația românească principiul transparenței este transpus în două acte normative, respectiv Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

La nivel autorității publice locale procesul de publicare a datelor deschise poate începe cu informațiile care se publică din oficiu. Este recomandabil ca, ulterior, să se actualizeze și să se publice în format deschis informațiile de interes general (de exemplu rapoartele de activitate ale instituției, lista achizițiilor publice derulate în cadrul instituției, programele și strategiile instituției, informații cu privire la termenele, procedurile și documentele necesare accesării unor servicii publice). De asemenea, se pot identifica și alte date care sunt gestionate de către instituție și care pot fi furnizate în format deschis, realizând un inventar propriu de date deschise.

De asemenea, prin apariția Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public s-a realizat un pas extrem de important în transparentizarea activităților care se derulează în cadrul autorităților și instituțiilor publice. Astfel, accesul liber și gratuit la date este una dintre trăsăturile principale ale statelor democratice funcționale și este expresia unui serviciu public de calitate. Prin consultarea datelor publice, cetățenii pot afla mai ușor cum acționează instituțiile statului, pot înțelege procesul de guvernare și pot contribui direct la modul în care funcționează acesta.

Cadrul legal

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public reprezintă principalul act normativ care asigură realizarea deschiderii și transparenței în activitatea administrației publice locale.

Această lege este completată, în primul rând cu dispozițiile constituționale, care la art. 31 alin.1 prevăd faptul că „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, dar acest drept „nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau siguranța națională”. Același articol din Constituție prevede că „autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal”.

Reglementările internaționale de bază privind liberul acces la informațiile de interes public sunt:

- Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 19: "Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei și a expresiei; acest drept include libertatea de a susține opinii fără nici o interferență și de a căuta, a primi și a răspândi informații și idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere.";

- Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, art. 10: "Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.";

- Principiile de la Johannesburg, Principiul I: "Oricine are dreptul la libertatea de exprimare, care include libertatea de a căuta, a primi și a face cunoscute informații și idei de toate genurite, indiferent de frontiere, fie oral, în scris sau sub formă tipărită, sub formă de artă, sau prin orice alt mijloc de comunicare în masă pe care îl alege."

- Constituția României, art. 31: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit... Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de personal.";