Salariul

I. CADRUL CONCEPTUAL

Managementul recompenselor –este procesul de elaborare și implementare a strategiilor ,politicilor și sistemelor de recompense care permite organizațiilor să-și indeplinească obiectivele prin recrutare și menținerea angajațiilor ,precum și prin motivare acestora.

Managementul recompenselor constă în primul rând în proiectare, implementarea și menținerea sistemului de recompense ale angajațiilor care trebuie să se adapteze îmbunătațiiri continue a performanței angajațiilor.

Traditional acest domeniu de activitate al managementului este denumit administrarea salarizării concept privit sau considerat însă,din ce in ce mai mult ca fiind destul de limitat dacă se are in vedere problematica abordată.

De asemenea ,potrivit literaturi de specialitate și practicii manageriale in domeniu ,pentru ca o recompensă sau un rezultat al muncii să actioneze ca un motivator eficace trebuie să îndeplinite urmatoarele condiții esentiale:

• Persoana în cauză trebuie să-și dorească recompensa, astfel acesta cu siguranță ,nu devine factor motivațional.

• Persoanei trebuie să-i fie clar că efortul său suplimentar va duce la îmbunătățirea performanței,fapt care nu trebuie să fie împiedicat de factori pe care nu-i poate controla;

• Persoana trebuie să fie convinsă ca performanța sa îmbunătățită îi va aduce ,ca rezultat,recompensa dorita.Legatura dintre efortul suplimentar ,atingerea unei performanțe superioare și primirea recompensei trebuie să fie clară ,directă și puternică sau,cel puțin ,s-o perceapa astfel.

Prin urmare ,proiectare și implementare unui sistem de recompense cât mai adecvat constituie ,dupa cum menționează numeroși specialiști în domeniul resurselor umane ,ca,de exemplu ,C.D.Fisher,L.F.Schoenfeldt si J.B.Shaw,una dintre cele mai complexe activități ale managementului resurselor umane ,deoarece :

• În timp ce alte activități din domeniu resurselor umane (pregătirea,managementul carierei,sistemele de evaluare,programele de calitate a muncii) sunt importante pentru uni angajați ,recompensele sunt, în fapt considerate esențiale pentru întregul personal al organizației;

• Deși unul dintre scopurile sistemelor de recompense este acela de a motiva angajații ,totuși practica managerială în domeniu evidențiază varietatea valorilor individuale pentru o anumita recompensă specifică sau pentru un anumit pachet de recompense; de asemenea,valorile unui individ se pot schimba in timp;

• Posturile în majoritatea organizațiilor implică o varietate deosebit de mare de cunoștiinte și abilități ,iar activitatea acestora se desfășoară în situații cu cerințe foarte diferite;

• Sistemele de recompense cuprind mult mai multe elemente decât plata pentru munca prestată ,ceea ce impune corelarea corespunzătoare a componentelor respective;

• Recompensarea angajațiilor reprezinta un cost important al activității desfășurate;

• Legile și reglementările în domeniul resurselor umane sunt foarte variate și sunt concepute ca deosebit de important;

• Angajații organizației pot dori să participe la stabilirea recompenselor atât de direct cât și prin negocieri colective,

• Costul vieții variază destul de mult in diferite zone georgrafice.

După Michael Armstrong, sistemul de recompense implica integrarea politicilor ,proceselor și practicilor manageriale in domeniul recompenselor și se dezvoltă in contextul filosofiei strategiilor și politicilor organizationale .