Ierarhii și Sisteme Urbane

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: ppt
Pagini : 25 în total
Mărime: 2.02MB (arhivat)
Publicat de: Sofia Stancu
Puncte necesare: 7

Extras din proiect

Dimensiunea ariei de atracţie corespunde taliei oraşului şi dinamicii sale determinate de funcţiile pe care le exercită. Astfel, se impune în mod logic noţiunea de ierarhie în cadrul sistemului de aşezări; iniţial a fost simplă, determinată doar de relaţia dintre centru urban şi aşezările rurale proxime (specifice sistemelor elementare), dar ca urmare a apariţiei de funcţii urbane noi aceasta s-a complicat prin agregarea mai multor sisteme de aşezări primordiale, imprimând o structură din ce în ce mai complicată, prin individualizarea mai multor paliere ierarhice. Ierarhia într-un sistem este dată mai ales de calitatea funcţiilor şi mai puţin de cantitatea lor. Ca urmare şi centralitatea „necesită” o redefinire pentru că aceasta se manifestă de acum printr-o succesiune de centre de polarizare, care se ierarhizează în interiorul unui sistem de aşezări.

Sistemul urban reprezintă o entitate dinamică, cu geometrie variabilă, care ţine cont de nivelul pe care se situează centrul coordonator, dar care, pentru a se individualiza şi a evolua, are la bază căteva principii importante:

Principiul minimului efort;

Principiul concurenţei spaţiale;

Principiul ierarhizării spaţiale;

Principiul (economic) al specializării funcţionale.

Principiul minimului efort (lex parcimoniae, cf. Zipf, 1949) este considerat ca principiul fundamental care controlează în mod cotidian (şi spontan) activitatea oamenilor:

„Dacă o sarcină sau o activitate poate fi îndeplinită prin mai multe căi, persoana care trebuie să o îndeplinească va alege acea cale care cere cel mai mic efort în termeni de bani, de energie sau de timp. Pentru geograf, minimizarea efortului înseamnă în mod obişnuit minimizarea distanţei şi a mişcării”.

Brian Goodall – Principle of least effort, p. 376 in Goodall, 1987

Apare evident faptul că acest principiu conduce în mod direct la structurarea spaţiului. Presupunînd mai mulţi agenţi (locuitori) localizaţi într-un spaţiu omogen în care există o serie de alţi agenţi localizaţi care oferă un anumit bun sau serviciu de consum (brutării, reaparaţii radio-tv, farmacii, etc.), se poate anticipa faptul că cea mai mare parte a consumatorilor se vor deplasa către cel mai apropiat furnizor, minimizînd astfel cheltuielile adiacente produsului în sine (costurile în bani, timp sau energie destinate deplasării spre şi dinspre furnizor). Repetat cotidian, acest comportament va contura treptat şi va tinde să perenizeze o serie de puncte de concentrare a traseelor individuale (polii ofertanţi), o serie de axe de transport (traiectoriile între domicilii şi furnizor) şi o serie de suprafeţe (ariile deservite de fiecare pol în parte), conducînd în final la cristalizarea unei structuri descriind un anumit tip de organizare a spaţiului.

Principiul concurenţei spaţiale presupune faptul că fiecare furnizor de bunuri sau de servicii comerciale, observînd comportamentele individuale ale posibililor consumatori ghidaţi de lex parcimoniae, caută să se localizeze în spaţiu încît să aibă un maximum de clienţi, deci un maximum de vînzări. Acest lucru implică o dublă alegere: aceea de a se localiza în aşa fel încît să minimizeze suma distanţelor dintre el şi domiciliile clienţilor şi să maximizeze suma distanţelor dintre el şi ceilalţi furnizori de bunuri şi servicii identice. Repetarea procesului, complementar celui descris de primul principiu, conduce la apariţia unui sistem de structuri spaţiale cu tendinţă de permanentizare. Fenomenele de concurenţă spaţială conduc la structuri spaţiale diferite, în funcţie de de localizarea şi raporturile de mărime dintre concurenţi (fig. 3)

Conținut arhivă zip

  • Ierarhii si Sisteme Urbane.ppt

Te-ar putea interesa și

Spații montane rurale și agroturismul în Carpații Orientali - studiu de caz pe județele Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea

Introducere Spaţiile montane rurale româneşti sunt mult mai defavorizate decât restul spaţiilor de pe teritoriul ţării din punct de vedere al...

Recenzie - Contemporary Urban Sociology

William G. Flanagan este profesor de sociologie la Colegiul Coe din Iowa. Această carte oferă un raport actualizat al problemelor şi dezbaterilor...

Modelul Christaller și Modelul 'Hubs And Spokes'

De la cele mai umile inceputuri,dezvoltarea oraselor a produs un tipar complex de asezari care modifica permanent spatiul si modul in care oamenii...

Trecerea unei localități de la statutul de comună la statutul de oraș

INTRODUCERE Trecerea unei localităţi de la statutul de comună la cel de oraş reprezinta un element extrem de important în promovarea dezvoltării...

Influența sistemelor socio-economice asupra ecosistemelor

Poziţia, structura şi sensul general al dinamicii sistemelor socio-economice Sistemele socio-economice (SSE), sunt componente ale ierarhiei...

Amenajarea Teritoriului și Dezvoltare Regională

1. SCURT REZUMAT Politica analizeaza 5 capitale din europa centrala şi functionalitatea lor in relatie cu zona incojuratoare. Aceste oraşe sunt...

Sistem cu prelucrare distribuită

SIstem COMputerizat de monitorizare a poluării prin SUnete şi Vibraţii în aglomerările urbane Obiectivul general Creşterea gradului de asimilare,...

Regiunile Europei

1.1. Europa, continent cu geometrie variabilă Timp de peste 40 de ani, nu s-a pus problema frontierelor în Europa, Comunitatea Economică Europeană...

Ai nevoie de altceva?