Extras din proiect
Rezumat: În studiul de față, realizat pe 51 de subiecți, s-a urmărit identificarea diferențelor la nivelul schemelor dezadaptative profunde, în funcție de trei categorii diagnostice: tulburări de tip depresiv, tulburări de tip anxios și simptome anxios/depresive subclinice. Unica schemă dezadaptativă timpurie cu nivele semnificativ diferite în funcție de cele trei categorii diagnostic a fost FA-Eșec. Aceasta s-a dovedit semnificativ mai crescută la cei cu simptome mixte subclinice, față de cei cu tulburări de tip anxios sau de tip depresiv și, de asemenea, semnificativ mai crescută la cei cu tulburări de tip depresiv decât la cei cu tulburări de tip anxios. Explicația poate rezida în modelul transdiagnostic al tulburărilor mentale.
I. Introducere
Conform lui Clark și Beck (Clark & Beck, 1999), schemele sunt “structuri interne, relative durabile alcătuite din stimuli, idei, sau experiențe generice sau prototipice folosite pentru a organiza informația în maniere noi și cu sens, astfel încât determină modul în care fenomenele sunt percepute și conceptualizate” (p. 79). Cu alte cuvinte, schemele nu influențează numai ceea ce procesăm, ci și felul în care procesăm informațiile pe care le întâlnim zilnic.
Schemele dezadaptative timpurii (EMS) reprezintă patternuri emoționale și cognitive disfuncționale, pervazive, privitoare la sine și la relațiile cu ceilalți, care debutează devreme în viață, se dezvoltă pe perioada copilăriei și se elaborează pe parcursul întregii vieți. Ele includ atât componente cognitive cât și emoționale și se formează ca rezultat al frustrării sau suprasatisfacerii nevoilor umane bazale sau al unor experiențe traumatice.
EMS au anumite caracteristici distinctive: se dezvoltă în copilărie, ca rezultat al interacțiunii dintre temperamentul înnăscut și experiențele negative de zi cu zi ce apar în relația copilului cu persoanele apropiate; sunt responsabile pentru generarea unui distres emoțional puternic, conducând la consecințe defavorabile persoanei sau celor din jurul său; împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării și a bunei interrelaționări; sunt convingeri bazale, pattern-uri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui și auto-perpetuate; sunt activate de evenimentele cotidiene congruente cu scheme (sic) sau de o stare biologică.” (David, 2009)
S-au descoperit optsprezece scheme organizate in cinci domenii: Separare și respingere (Deprivare Emoțională-ED, Abandon/Instabilitate-AB, Neîncredere/Abuz-MA, Izolare socială-SI, Deficiență/Rușine-DS); Autonomie și performanță deficitare (Eșec-FA, Dependență/Incompetență-DI, Vulnerabilitate la rău sau boală-VH), Interependență-EM); Limite deficitare (Îndreptățire/Grandiozitate-ET, Autocontrol redus-IS); Orientare către celălalt (Subjugare-SB, Autosacrificiu-SS, Nevoia de aprobare/recunoaștere-AS); Hipervigilență și inhibiție: (Negativitate/Pasivitate-NP, Inhibiție emoțională-EI, Standarde nerealiste /Hipercriticism-US, Punitivitate-PU) (David, 2009)
Young a afirmat că schemele pot fi permanent activate la persoanele cu nivel crescut al acestora (Calvete, Orue, & Hankin, 2015), astfel încât ar putea prezice simptomele patologice independent de existența unor stresori mai degrabă în acord cu un model al tulburărilor fiind declanșate în principal de vulnerabilități decât un model de tip vulnerabilitate-stres.(Cîmara & Calvete, 2012) De obicei, în timp, persoanele își mențin un nivel crescut al acelorași scheme. EMS sunt, parțial inconștiente, prin definiție. De exemplu, conform Young et al. (2003), schema Deprivare Emoțională se întâlnește des printre pacienți, însă mulți nu știu că o au la un nivel înalt. Mai mult, strategiile de coping folosite de subiecți atunci când se activează schemele (de exemplu evitarea) ar putea influența modul în care aceștia completează instrumentele prin care acestea se evaluează.(Thimm, 2010)
II. EMS în cazul subiecților cu simptome subclinice de anxietate și depresie
Simptomele de anxietate/fobie socială corelează semnificativ cu domeniile the Separare și respingere, Autonomie și performanță deficitare, Orientare către celălalt (Calvete et al., 2015) și cu următoarele scheme dezadaptative: Negativism/Pasivitate, Inhibiție emoțională, Autosacrificiu, Subjugare, Interdependență (Gonzalez Diez, Calvete, Zumalde, & Orue Sola, 2012) Vulnerabilitate la rău sau boală și Negativitate/Pasivitate, Neîncredere/Abuz, Eșec, Izolare socială, Deficiență/Rușine și Dependență/Incompetență, Deprivare Emoțională (ED) și Nevoia de aprobare/recunoaștere (David, 2009) În cazul subiecților cu intensitate crescută a anxietății ca trăsătură, toate schemele dezadaptative au prezentat scoruri crescute (posibil ca a rezultat al covarianței anxietății ca trăsătură cu nevrotismul), în timp ce subiecții cu nivel crescut al anxietății ca stare au prezentat un nivel crescut al schemelor Standarde nerealiste /Hipercriticism și Punitivitate. (David, 2009)
Alte EMSs asociate cu simptome de anxietate, în eșantioane nonclinice au fost: Vulnerabilitate la rău sau boală, (Schmidt, Joiner, Young, & Telch, 1995), Dependență și o versiune mai veche a factorului Dependență - Dependență/Incompetență /Inferioritate (Schmidt, Joiner, Young, & Telch, 1995; Cîmara & Calvete, 2012), Incompetență/Inferioritate, Inhibiție emoțională (Schmidt et al.1995); Abandon/Instabilitate (Cîmara & Calvete, 2012), Eșec, Subjugare (Calvete et al.2005), Standarde nerealiste /Hipercriticism, Punitivitate (Trip, 2006)
EMSs asociate cu simptome de depresie în eșantioane nonclinice au fost: Deficiență/Rușine, Autocontrol redus, Incompetență, Vulnerabilitate la rău sau boală (Harris & Curtin, 2002); Dependență, Deficiență/Rușine (Schmidt et al.1995); Deficiență/Rușine, Autosacrificiu (Calvete et al.2005), Hipervigilență și inhibiție și Orientare către celălalt (Balsamo, 2015). Pe de altă parte, în alt studiu realizat pe un eșantion comunitar, (Anmuth, 2011), niciuna dintre EMS nu a contribuit semnificativ la predicția simptomelor anxioase, nici singure, nici în interacțiune cu evenimentele de viață negative, în timp ce toate EMS au prezis simptomele depresive.
Bibliografie
Anmuth, Lindsay, "Early Maladaptive Schemas and negative life events in the prediction of depression and anxiety" (2011). Theses and Dissertations. 69.
Camara, M., & Calvete, E. (2012). P-122 - Cognitive schemas predicting anxiety and depressive symptoms: the role of dysfunctional coping strategies. European Psychiatry, 27, 1.
Calvete, E., Orue, I., & Hankin, B. L. (2015). A Longitudinal Test of the Vulnerability-Stress Model with Early Maladaptive Schemas for Depressive and Social Anxiety Symptoms in Adolescents. Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment, 37(1), 85-99.
Cîmara, M., & Calvete, E. (2012). Early Maladaptive Schemas as Moderators of the Impact of Stressful Events on Anxiety and Depression in University Students. Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment, 34(1), 58-68
Calvete, E., Estévez, A., López de Arroyabe, E., & Ruiz, P. (2005). The Schema Questionnaire—Short Form: Structure and relationship with automatic thoughts and symptoms of affective disorders. European Journal of Psychological Assessment, 21(2), 90- 99.
Clark, D. A., & Beck, A. T. (1999). Scientific foundations of cognitive theory and therapy of depression. New York, NY: Wiley.
Cockram, D. M., Drummond, P. D., & Lee, C. W. (2010). Role and treatment of early maladaptive schemas in Vietnam veterans with PTSD. Clinical Psychology & Psychotherapy, 17(3), 165- 182.
David, D. (2006). Tratat de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale [Handobook of Cognitive and Behavioral Psycotherapy]. Iași: Polirom. David, D. (2006-2009). Chestionarul Schemelor Cognitive Young - Forma Scurtă (YSQSF) [Young Cognitive Schema Questionnaire - Short Form (YSQ-SF)]. Cluj: COGNITROM.
David, D. (2009), Young Schema Questionnaire-Short Form 3, Cognitrom Assessment System ++, Cluj-Napoca: ASCR
Edworthy, Z., Chasey, R., & Williams, H. (2008). The role of schema and appraisals in the development of post-traumatic stress symptoms following birth. Journal of Reproductive and Infant Psychology, 26(2), 123- 138.
Glaser, B. A., Campbell, L. F., Calhoun, G. B., Bates, J. M., & Petrocelli, J. V. (2002). The Early Maladaptive Schema Questionnaire-Short Form: A construct validity study. Measurement and Evaluation in Counseling and Development, 35(1), 2- 13.
Halvorsen, M., Wang, C. E., Eisemann, M., & Waterloo, K. (2010). Dysfunctional attitudes and early maladaptive schemas as predictors of depression: A 9-year follow-up study. Cognitive Therapy and Research, 34(4), 368- 379.
Hedley, L. M., Hoffart, A., & Sexton, H. (2001). Early maladaptive schemas in patients with panic disorder with agoraphobia. Journal of Cognitive Psychotherapy, 15(2), 131- 142.
Price, J. (2007). Cognitive schemas, defence mechanisms and post-traumatic stress symptomatology. Psychology and Psychotherapy, 80, 343- 353.
Riso, L. P., du Toit, P. L., Blandino, J. A., Penna, S., Dacey, S., Duin, J. S., et al. (2003). Cognitive aspects of chronic depression. Journal of Abnormal Psychology, 112(1), 72- 80.
Schmidt, N. B., Joiner, T. E., Jr., Young, J. E., & Telch, M. J. (1995). The Schema Questionnaire: Investigation of psychometric properties and the hierarchical structure of a measure of maladaptive schemas. Cognitive Therapy and Research, 19(3), 295- 321.
Stopa, L., Thorne, P., Waters, A., & Preston, J. (2001). Are the short and long forms of the Young Schema Questionnaire comparable and how well does each version predict psychopathology scores? Journal of Cognitive Psychotherapy, 15(3), 253- 272.
Thimm, J. C. (2010). Personality and early maladaptive schemas: A five-factor model perspective. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, 41(4), 373-380.
Trip, S. (2006). The Romanian version of Young Schema Questionnaire-short form 3 (YSQ-S3). Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 6(2), 173- 181.
Young, J. E., Janet, K. S., & Weishaar, M. (2003). Schema Therapy: a Practitioner's Guide. New York: Guilford Press.
Welburn, K. R., Dagg, P., Coristine, M., & Pontefract, A. (2000). Schematic change as a result of an intensive group-therapy day-treatment programs. Psychotherapy: Theory, Research, Practice, Training, 37(2), 189- 195.
Zimmerman, M. (2010). PDSQ: Chestionarul de Screening și Diagnostic Psihiatric [PDSQ:Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire]. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sentimentul esecului - clinic, nonclinic si transdiagnostic.doc