Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 2708
Mărime: 633.86KB (arhivat)
Publicat de: Miron Ghiță
Puncte necesare: 5

Extras din referat

1. Scurtă introducere

O dată cu dezvoltarea interdependențelor între țări, comerțul internațional a căpătat un rol esențial, rol ce s-a manifestat o dată cu apariția sa. Cu trecerea timpului comerțul internațional s-a dezvoltat continuu, fiind influențat de factorii economici, politici și sociali.

Astfel, cu cât economia unei țări este mai deschisă către exterior, cu atât încasările și plățile între rezidenți și nerezidenți vor exprima un volum mai mare de schimburi comerciale și financiare în raporturile țării cu restul lumii, iar acestea vor influența profund procesele economice și financiare interne ale economiei naționale ale unei țări, generând în anumite condiții și un proces de angajare și acordare de împumuturi internaționale.

Toate operațiunile de comerț internțional sunt reflectate în balanța comercială sau balanța de plăți, care relevă și gradul de participare a unei țări la fluxurile economice internaționale.

Balanța de plăți externe este un document statistic care rezumă într-o formă sistematică tranzacțiile unei economii (specifică este raportarea la o singură economie naționala) cu restul lumii de-a lungul unei perioade de timp (de obicei un an). Astfel, acest document ajunge să reflecte poziția unei economii naționale în raporturile ei cu restul lumii (împreună cu balanța de creanțe și angajamente externe) și contribuie în procesul elaborării politicii economice externe a oricărei guvernări (atât din punct de vedere al celei naționale cât și a guvernărilor externe, aflate în relație cu statul reper). Această balanță se întocmește global (pentru a evidenția totalitatea fluxurilor sau tranzacțiilor economice și financiare ale unei țări cu restul lumii), bilateral (pentru relațiile cu o anumita țară) și regional (pentru schimburile cu un grup de țări).

Într-o economie de piață, statul poate folosi balanța de plăți pentru a influența evoluția unor fenomene economice, mișcările de capital și, implicit, situația monedei din țara respectivă.

2. România în perioada 1945-1990

În anul 1945 s-a terminat cel de-al doilea război mondial și Europa era într-un colaps financiar. Au urmat planuri de redresare economică și totodată o împărțire din punct de vedere a regimurilor politice. Astfel, României nu i s-a recunoscut statutul de stat cobeligerant, iar armata sovietică a impus venirea la putere a comuniștilor.

Din punct de vedere economic, România era un stat slab dezvoltat, cu o economie cu caracter predominant agrar. Această stare era datorată distrugerilor suferite de România în timpul celui de-al doilea război mondial, multiplicate de sumele importante plătite de ea sub formă de datorii de război, deoarece nu i s-a recunoscut calitatea de beligerant, deşi, prin participarea umană, materială şi pierderile suferite, ţara noastră s-a situat pe locul 4 în rândul naţiunilor aliate.

După cel de-al doilea război, una dintre cele mai urgente probleme era redresarea economiei, pentru că agricultura, industria şi întreaga infrastructură economică suferise mari distrugeri şi pierderi. În 1947 Partidul Comunist a preluat controlul asupra tuturor ramurilor economiei și a luat măsuri în vederea naționalizării industriei și colectivizării agriculturii. Transformarea economiei româneşti în conformitate cu modelul sovietic a fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.

În iunie 1948, Marea Adunare Națională a votat legea naţionalizării întreprinderilor industriale, de asigurări, miniere și de transport, care, împreună cu începutul procesului de colectivizare în martie 1949, au făcut din stat singurul deținător de resurse, care puteau fi astfel direcționate spre accelerarea dezvoltării industriale.

Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmărea realizarea a 5 obiective: dezvoltarea extensivă, autarhia economică, planul central și planificarea, investiții masive în industria grea și sovietizarea industriei românești.

Consecințele nefaste ale pătrunderii Uniunii Sovietice în economia românească au fost: ruperea legăturilor tradiționale cu Occidentul, o izolare și mai completă decât cea din timpul suzeranității otomane din secolul al XVIII-lea și exploatarea economică directă din partea U.R.S.S prin intermediul sovromurilor (societăți mixte româno-sovietice, înființate în urma unui acord economic încheiat la Moscova la 8 mai 1945, care activau în principalele sectoare ale economiei românești).

În perioada 1951-1989, dezvoltarea economiei s-a desfășurat pe baza planurilor cincinale și a fost concentrată pe dezvoltarea industrială. Prin aceasta se urmărea transformarea României într-un stat industrial-agrar cu o economie eficientă, lichidarea decalajelor de dezvoltare economică dintre zone, regiuni, județe și apropierea nivelului dezvoltării economico-sociale a acestora, crearea unei structuri moderne a economiei în profil de ramură, departamental și teritorial, în care industria să aibă rolul central, alegerea și folosirea rațională în procesul dezvoltării a resurselor disponibile din fiecare zonă și unitate teritorială, în concordanță cu nevoile țării și ale zonei sau unității teritoriale.

Schimbările în structura exportului României s-au înregistrat, în primul rând, ca urmare a accentului pus pe dezvoltarea industrială a ţării. Cotele de export din producţia industriei prelucrătoare, potrivit datelor statistice, au sporit până la circa 25% în perioada 1950-1989.

Cotele de export s-au menţinut ridicate chiar şi în condiţiile unor producţii scăzute. Datele statistice oficiale arată că, după provenienţa produselor pe cele două ramuri ale economiei (industrie și agricultura), structura exportului României s-a schimbat aproape radical faţă de trecut. Dacă la începutul deceniului şase, produsele agricole reprezentau 55-60% din totalul exportului, iar cele industriale (inclusiv ale industriei extractive) doar 40-45%, în deceniul opt şi începutul deceniului nouă ponderea produselor industriale, s-a situat între 75 si 85%, iar cea a produselor agricole la numai 20-25%. Evident, aceste ponderi se raportează la un volum sporit al exportului, care depăşea în 1989 de 42 de ori pe cel din 1950 şi la un nomenclator mai diversificat al producţiei de export.

Preview document

Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 1
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 2
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 3
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 4
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 5
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 6
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 7
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 8
Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Exporturile Romanesti Inainte si Dupa Abandonarea Economiei de Comanda.docx

Te-ar putea interesa și

Piața mondială de mărfuri

PIATA MONDIALA DE MARFURI In cadrul acestei piete mondiale, au loc tranzactii atat pentru produsele de baza, cat si pentru produse finite. In...

Exporturile românești înainte și după abandonarea economiei de comandă - piețe pierdute sau avantaje dobândite

1.TENDINŢE ALE COMERŢULUI EXTERIOR ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1945-1989 1.1. Directii principale ale schimbarilor economiei romanesti in perioada...

Exporturile Românești Înainte și După Abandonarea Economiei de Comandă

1. Contextul istoric La terminarea celui de-al doilea război mondial, a existat o înţelegere între Aliaţi cu privire la ocuparea temporară a...

Exporturile românești înainte și după abandonarea economiei de comandă - piețe pierdute sau avantaje dobandite - URSS

5. Introducere Consecinţele nefaste ale pătrunderii Uniunii Sovietice în economia românească au fost: ruperea legăturilor tradiţionale cu...

Exporturile romanești înainte și după abandonarea economiei de piață

Comerţul internaţional reprezintă unul dintre cele mai importante domenii ale reformei economice în ţările în tranziţie după regimul comunist. Din...

Ai nevoie de altceva?