Analiza ratei fiscalității în țările membre ale UE sub influența fenomenului de concurență fiscală

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 4297
Mărime: 39.81KB (arhivat)
Publicat de: Adelin Pantea
Puncte necesare: 5

Extras din referat

Presiunea fiscală exprimă intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoane fizice si juridice prin intermediul impozitării.Ca urmare a extinderii rolului economic și social al statului, pe parcursul secolului al XX-lea s-a înregistrat o creștere semnificativă a presiunii fiscale. În zilele noastre , a plăti impozite reprezintă un lucru firesc pentru cetățeni, în condițiile în care aceștia au devenit „dependenți”de bunurile si serviciile furnizate de autoritățile statului. Stabilitatea nivelului optim al impozitelor este , însă, o problemă cu implicații importante atât pentru contribuabili , cât si pentru autoritățile statului.

Nivelul mediu al impunerii are relevanță nu numai pentru contribuabili , ci și pentru buget.Pentru contribuabili , un nivel ridicat al impunerii înseamnă „o povară fiscală” mai mare, o diminuare a puterii de cumpărare a veniturilor sale. Un nivel ridicat de impunere descurajează activitățile economice, generând înguastarea bazei de impozitare, cu efecte negative asupra veniturilor bugetare. În principal, efectele presiunii fiscale se impart în doua mari categorii, care se intercodiționează.

Efectele economice sunt puse în legatură cu modificarea cererii agregate la nivelul economiei, precum si la nivel individual. La nivel agregat, creșterea presiunii fiscale duce la reducerea cererii globale prin preluarea unei părți mai mari din venitul nominal la dispoziția statului. Scăderea cererii agregate pentru consumul privat este, într-o oarecare masură , compensată prin creșterea cheltuielilor publice, adică prin creșterea consumului de bunuri publice. Dimpotrivă, scăderea presiunii fiscale are ca urmare creșterea acelei părți din venitul nominal lăsat la dispoziția agenților economici, ceea ce mărește cererea de bunuri private.Aceste efecte sunt avute în vedere la nivelul politicii fiscale astfel: pentru relansarea economică se va produce presiunea fiscală , iar pentru stoparea fenomenelor inflaționiste se va majora presiunea fiscală. Trebuie luat în considerare și faptul că majorarea presiunii fiscale din perspectiva necesităților de finanțare a deficitului bugetar are unele restricții descrise de curba Laffer și anume : există un grad optim al presiunii fiscale , la care veniturile bugetare sunt maxime. Creșterea presiunii fiscale peste acest prag are ca efect nu creșterea veniturilor bugetare , ci scăderea lor, ca urmare a descurajării muncii și a afacerilor care sunt penalizate suplimentar prin valoarea mai mare a prelevărilor la buget a veniturilor obținute.

Efectele sociale se manifestă sub forma scăderii capacității de cumpărare , în urma scăderii venitului nominal. Totuși, acest efect este contradictoriu, întrucât cei cu venituri mici sunt compensați prin politica de protecție socială asigurată prin intermediul bugetului de stat. Presiunea fiscală exercită un efect direct si asupra muncii. Efectul imediat al creșterii impozitelor asupra muncii este reprezentat de reducerea venitului disponibil.

Se consideră că o presiune fiscală optimă se obține în punctul în care între utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și utilitatea socială a prelevărilor obligatorii marginale există o relație de tipul:

Uscpm ≥ Uspom

unde:

Uspcm=utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale;

Uspom=utilitatea socială a prelevărilor obligatorii marginale.

Astfel, orice creștere a presiunii fiscale si respectiv o scădere a utilității folosirii cheltuielilor publice, provoacă o scădere a volumului prelevărilor obligatorii percepute de către autoritățile publice , deoarece se distruge baza de impozitare prin apariția fenomenului de rezistență si reducere a efortului productiv.

Indicatorii de cuantificare ai pesiunii fiscale pot fi calculați atât la nivel național , prin agregare, dar și la nivelul fiecărui contribuabil (persoană fizică sau juridică) , după cum urmează:

→raportul dintre suma impozitelor , taxelor , cotizațiilor sociale si altor prelevări cu conținut fiscal percepute la nivel central sau local și un indicator macroeconomic agregat (produsul intern brut , produsul național brut, venitul național):

Pf=Σ Poj x 100 / Ima

unde:

Pf = presiune fiscală generală;

Poj= categoria de pelevare obligatorie;

Ima=indicator macroeconomic agregat.

→raportul procentual între o categorie de impozit si indicatorul macroeconomic agregat.

Pfj= Ij x 100 / Ima

unde:

Pfj = presiune fiscală aferentă unei categorii de impozit ;

Ij =categoria de impozit;

Ima=indicator macroeconomic agregat.

→raportul procentual între o categorie de impozit prelevat de la un contribuabil și baza de impunere individuală aferentă impozitului respectiv, precum:

Pfjc= Ijc x 100 / Bfjc

unde:

Pfjc=presiunea fiscală generată de prelevarea impozitului j de la contribuabilul c; Ijc=impozitul j datorat de contribuabilul c;

Bfjc=baza de impunere individuală aferentă impozitului j.

Presiunea fiscală în sens strict este dată de raportul procentual dintre totalul veniturilor fiscale și produsul intern brut. Este cunoscută sub denumirea de rata fiscalității și se calculează după formula :

Rf = Vf x 100

PIB

unde:

Rf=rata fiscalității, care ne arată cât la sută din P.I.B. este concentrat la dispoziția statului cu ajutorul impozitelor , taxelor si contribuțiilor ;

Vf= totalul veniturilor fiscale (totalul incasărilor realizate într-un an din impozite , taxe și contribuții);

P.I.B.=produsul intern brut realizat la nivelul unui an.

Bibliografie

Văcărel Iulian: Finante Publice , Ediția a v-a, Editura Didactica și Pedagogică, R.A.

Narcisa Roxana Moșteanu: Impozite și taxe 2000-2001, Editura economică.

Costel Istrate: Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, POLIROM 2000.

Petru Brezeanu: Fiscalitate, concepte, modele, teorii, mecanisme, politici și practici fiscale, Editura economică.

Preview document

Analiza ratei fiscalității în țările membre ale UE sub influența fenomenului de concurență fiscală - Pagina 1
Analiza ratei fiscalității în țările membre ale UE sub influența fenomenului de concurență fiscală - Pagina 2
Analiza ratei fiscalității în țările membre ale UE sub influența fenomenului de concurență fiscală - Pagina 3
Analiza ratei fiscalității în țările membre ale UE sub influența fenomenului de concurență fiscală - Pagina 4
Analiza ratei fiscalității în țările membre ale UE sub influența fenomenului de concurență fiscală - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Analiza Ratei Fiscalitatii in Tarile Membre ale UE Sub Influenta Fenomenului de Concurenta Fiscala.doc

Ai nevoie de altceva?