Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 3361
Mărime: 18.53KB (arhivat)
Publicat de: Salomea Moldovan
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stoian Andreea

Extras din referat

Existenţa grupurilor de interes în contextul oricărei democraţii nu poate fi contestată, importanţa activităţii acestora reprezentând o modalitate eficientă de rezolvare a problemelor unei comunităţi. Prin interacţiunea lor, grupurile de interes si grupurilor de presiune intervin în procesul decizional şi contribuie la elaborarea politicilor publice la nivel naţional şi local. Scopul acestui proiect este de a surpinde influnenta pe care grupurile de interes si grupurile de presiune o au asupra procesului decisional public atat la nivel national cat si la nivel international. Modalitatea cea mai răspândită de influenta asupra procesului decizional face referire la practica lobbying, prin care un anumit grup de interes (sau chiar o anumită persoană) încearcă să determine o oficialitate să adopte o poziţie sau să ia o decizie care să servească interesele respectivului grup. În plus, prin lobbying, factorii decizionali (parlamentarii, factorii din administraţia locală etc.) pot beneficia de expertiza unor grupuri care reunesc specialisti în anumite domenii. Dintr-un alt punct de vedere, lobbying-ul constituie un mecanism prin care se menţine legătura dintre alegători şi aleşii lor pe durata mandatului acestora din urmă.

Literatura de specialitate surprinde multiple definitii ale grupurilor de interes, mai mult sau mai puţin diferite unele de altele. Majoritatea, însă, desemnează un ansamblu organizat de indivizi care, în vederea apărării şi susţinerii unor interese comune, încearcă să influenţeze procesul decizional, respectiv formularea politicilor publice. Grupurile de interes, în funcţie de natura lor (grup formal, informal sau orientat spre anumite probleme – issue group) acţionează asupra guvernământului prin diferite metode – lobbying, proteste, greve, strângere de semnături, boicoturi, marşuri. Diversitatea modalităţilor de acţiune se reflectă în diversitatea grupurilor de interes. Ele pot fi grupuri informale, spontane, organizaţii formale (grupuri de interes instituţionale), grupuri de interes asociative, organizaţii voluntare şi specializate în articularea intereselor.

Modalitatea cea mai răspândită face referire la practica lobbying, prin care un anumit grup de interes (sau chiar o anumită persoană) încearcă să determine o oficialitate să adopte o poziţie sau să ia o decizie care să servească interesele respectivului grup. Practica lobbying a fost în multiple rânduri acuzată că ar genera influenţe nefaste asupra celor ce elaborează politicile publice, apelându-se la situaţii în care lobbying-ul a degenerat în corupţie prin oferirea de către lobby-işti a unor favoruri sau beneficii personale decidenţilor, ca mijloc de a influenţa deciziile care urmează a fi luate. Se apreciază uneori faptul că grupuri specializate în lobbying, datorită profesionalismului şi experienţei lor, pot determina persoane din instituţiile publice, având poziţii de decizie, să adopte măsuri care contravin opiniilor şi intereselor majorităţii dintr-o comunitate sau din societate.

Pentru ca astfel de aspecte negative să poată fi controlate se impune instituirea de reglementări legale. În spaţiul american activităţile de lobbying sunt reglementate, în primul rând, de Primul Amendament al Constituţiei, statuând două drepturi fundamentale: de asociere şi de petiţie. Alte reglementări legate de activitatea de lobbying a grupurilor de interes, au fost în atenţia Congresului american cu ocazia adoptării Lobbying Disclosure Act din 1995, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1996[4]. In ceea ce priveşte spaţiul european, există unele state care au în legislaţia lor prevederi referitoare la aspecte legate de funcţionarea grupurilor de interes. Alte state, deşi nu au asemenea prevederi legale, înregistrează încercări de reglementare sau recunoaştere a importanţei activării grupurilor de interes. În privinţa legislaţiei româneşti, există propuneri de reglementare a activităţii grupurilor de interes şi a practicii lobbying, niciuna dintre ele nefiind finalizată.

Lobbying-ul, ca modalitate de promovare şi apărare a intereselor, se manifestă cel mai bine în Statele Unite ale Americii, spaţiu definitoriu pentru existenţa grupurilor de interes. Cele mai multe dintre acestea reprezintă interese ocupaţionale sau profesionale, remarcându-se cele din sectorul economic privat, dar şi asociaţiile din sectorul public, asociaţii ce reprezintă un anumit tip de organisme administrative sau de organizaţii non-profit, alături de grupuri ce reunesc membri din ambele sectoare. Un loc aparte îl ocupă grupurile pentru apărarea intereselor publice care promovează interese de natură colectivă şi acţiuni de ale căror rezultate nu beneficiază strict membrii sau militanţii lor. În acest sens cele mai importante sunt organizaţiile ecologice, cele pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor civile şi constituţionale sau grupurile pentru protecţia consumatorilor. Alături de acestea pot fi menţionate grupurile religioase sau cele vizând relaţiile internaţionale. Asemenea grupuri de interes sunt prezente şi în spaţiul european dar la alte dimensiuni, cu precizarea că, în special în Europa Centrală şi de Est, sindicatele au reprezentat şi încă pot fi recunoscute ca principalele entităţi de promovare a intereselor de grup.

La nivelul Uniunii Europene, în contextul în care se remarcă deplasarea puterii capitalelor europene către Bruxelles, redistribuirea puterii între instituţiile comunitare (Consiliu, Comisie, Parlament) şi o mai mare deschidere a instituţiilor către mediul exterior, se impune a fi considerată şi relaţia dintre acestea şi grupurile de interes.

Grupurile de presiune si influenta lor asupra procesului decizional

“Democratia grupurilor de presiune” este un studiu publicat de Jayant Bhandari in anul 2003. Raportul contine referinte positive la profit, capital, libertate (inclusive la economia de piata) si doreste sa prezinte slabiciunile activitatii grupurilor de presiune, pe langa modul mai putin etic prin care acestea incerca sa-si impuna punctual de vedere. De asemenea raportul dezminte comentariile facute impotriva afacerilor, globalizarii, privatizarii si liberalizarii transporturilor. In acelasi timp, este subliniata nevoia guvernelor de ai oferi dreptul la proprietate.

Preview document

Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 1
Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 2
Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 3
Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 4
Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 5
Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 6
Influența Grupurilor de Presiune și a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Influenta Grupurilor de Presiune si a Grupurilor de Interese asupra Procesului Decizional Public.doc

Alții au mai descărcat și

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Reconstrucția societății civile în România post-comunistă

Introducere Expresia „societate civila” este tot mai des intalnita in discursul multor politicieni, in dezbaterile care au ca subiect diverse...

Strategii manageriale în condiții de incertitudine

INTRODUCERE Incertitudinea şi riscul reprezintă două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea....

Grupuri de Presiune - Activitatea de Lobby - Sindicalism

Expresie sugestivă, împrumutată din vocabularul ştiinţelor politice din Stalele Unite ale Americii, “grupul de presiune” este un termen de...

Importanța participării cetățenilor în procesul decisional în administrația publică din România

1. Societatea civilă şi rolul cetăţeanului-o abordare clasică Esenţa guvernământului atenian era credinţa că puterea aparţine poporului(demos)...

Examen la comportamentul consumatorului

1. Rolul si locul cercetarii consumatorilor in preocuparile marketing Principiul general al market : “Orientarea tinta spre client” presupune...

Economia Uniunii Europene

Stadiile integrarii: 1. Zona de liber schimb - pp. eliminarea completa a barierelor tarifare si netarifare din calea comertului 2. Uniunea vamala...

Relații publice în administrație

1.1 Introducere În natura si societate comunicarea exista atât la nivelul sistemelor, cât si la nivelul subsistemelor care le compun. Nu exista...

Introducere în științe politice

Capitolul 1 Ştiinţa politică azi. Însemnări asupra concepţiei lui Gianfranco Pasquino La sfărşitul anilor ’50, Gabriel Almond şi Bingham Powell...

Ai nevoie de altceva?