Caracterizarea geografică a municipiului București

ISTORIC

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării, unul dintre marile orașe ale Uniunii Europene.

Prima mențiune despre București apare în 1459, în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș. Orașul s-a dezvoltat treptat-treptat, și a ajuns la ceea ce avea să devină mai întâi capitala Principatelor Unite, în urma înfăptuirii Micii Uniri de Alexandru Iona Cuza, iar apoi a României moderne.

De atunci a suferit schimbări continue, devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-mediei românești. Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adus după primul război mondial supranumele de „Micul Paris”. Deși clădirile și cartierele din centrul istoric au fost deteriorate sau distruse de război, cutremure și chiar de programul lui Nicolae Ceaușescu de demolare, multe au supraviețuit. După anul 2000, orașul a cunoscut un boom economic și cultural.

București, oraș cu rang de municipiu ( din 17 februarie 1968 ), cu statut de unitate administrativă aparte ( asemănător județului ), a rămas de-a lungul timpului capitala României și, în același timp, cel mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial cultural-științific, educațional, de transport, sportiv și turistic al țării. În prezent, orașul este administrat de Primăria Municipiului București, are același nivel administrativ ca și județele României și este împărțit în șase sectoare.

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Bucureștiul se află în Câmpia Vlăsiei, la o distanță de 64 km nord de fluviul Dunăre, la 100 km sud de Carpații Orientali și 250 km vest de Marea Neagră. Este situat în sud-estul României, între Ploiești la Nord și Giurgiu la Sud. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu-Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

RELIEF

Teritoriul aferent municipiului București, 240 km2, se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureștiului. Această câmpie s-a format prin acumulări de roci sedimentare loess, nisipuri, argile nisipoase si pietrișuri. În zona Capitalei relieful are altitudini cuprinse între 61 si 90 m.

Câmpia Bucureștiului cuprinde trei sectoare cu caracteristici distincte: Câmpul Băneasa - Pantelimon (situat la nord de Valea Colentina), Câmpul Colentina (situat între Valea Colentina și Valea Dâmboviței) și Câmpul Cotroceni-Berceni (situat la sud de Valea Dâmboviței).

Câmpul Băneasa - Pantelimon se suprapune peste nordul municipiului București ( nordul cartierului Colentina, Băneasa și Pipera), fiind caracterizat prin altitudini de

85-90 m și prin denivelări mai frecvente ale reliefului și prin prezența crovurilor. Crovurile sunt forme mici de relief care arată ca o depresiune rotundă sau alungită, formată pe baza rocilor sedimentare numite loess, roci de culoare galben-cenușie și cu aspet poros.

Câmpul Colentina acoperă circa 36 % din teritoriul municipiului București și se caracterizează prin altitudini ce variază între 88,9 m în Piața Presei Libere, 87 m la Academia de Știinte Agricole și Silvice, 85 m pe Strada Turda și Piața Dorobanților, 80 m în Piața Gemeni, 77 m în Piața Alba Iulia și 55 m la Cățelu. Denivelările mai importante (8-12 m) apar în fostele zone de extracție a materialelor de construcție (Titan, Pantelimon, Dămăroaia), dar și spre văile Colentina și Dâmbovița.

Câmpul Cotroceni - Berceni înregistrează o înclinare ușoară NV - SE, cu valori de 80-90 m în zona cartierelor Drumul Taberei și Progresul și 70-75 m în zona Văcărești - Berceni.

Foarte importante în formarea și evoluția reliefului municipiului București sunt văile Colentina și Dâmbovița, care au modelat peisajul capitalei.

În prezent, datorită densității mari de construcții și a diverselor amenajări urbanistice, relieful Bucureștiului a fost puternic modificat, astfel încât se distinge cu greutate microrelieful actual. Nivelarea repetată prin utilizare agricolă și prin dezvoltarea platformelor industriale, a spațiilor rezidențiale si a căilor de comunicație adiacente a modificat toate denivelările naturale. Lucrările hidrotehnice realizate pe râurile Dâmbovița și Colentina au schimbat semnificativ forma reliefului.