Valea Sebeșului

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 7560
Mărime: 41.43KB (arhivat)
Publicat de: Agnos Ghinea
Puncte necesare: 6

Extras din referat

1. VALEA SEBEŞULUI

1.1. Prezentare generală

De un farmec aparte, Valea Sebeşului sau a Frumoasei, cum a denumit-o marele prozator Mihail Sadoveanu, a fost din vremuri străvechi vatră de aşezări umane. Renumită prin frumuseţile sale naturale, prin bogăţia şi varietatea florei şi faunei, Valea Sebeşului reprezintă o zonă de mare atracţie turistică, aflată la confluenţa dintre zonele etnofolclorice Ţara Moţilor şi Mărginimea Sibiului. Acest lucru îşi pune amprenta asupra obiceiurilor, tradiţiilor, acestea având un specific aparte, chiar dacă nu reprezintă o zonă etnofolclorică distinctă. A „împrumutat” tradiţia transhumanţei libere (obicei păstoresc) de la zona etnofolclorică Mărginimea Sibiului, dar şi din Ţara Moţilor arhitectura caselor tradiţionale din zona montană. Acestea sunt doar două exemple, dar un cunoscător poate observa cu uşurinţă împletirea armonioasă a celor două tipuri caracteristice etnofolclorice.

Portul popular din Valea Sebeşului este caracterizat printr-o combinaţie simplă, sobră şi de o deosebită eleganţă de alb-negru, iar obiceiurile folclorice, specifice regiunile muntoase, sunt legate de modul de viaţă al oierilor. Una din formele artei populare, au trecut cu o mare largă răspândire în Valea Sebeşului, dar care în prezent a ajuns mai puţin reprezentată, este olăritul. Folosite, încă din străvechi timpuri, pentru pregătirea hranei sau păstrarea alimentelor, vasele de lut au ajuns să ocupe, cu timpul, şi un loc important ca elemente de podoabă pentru înfrumuseţarea locuinţelor.

Valea Sebeşului este acoperită cu păduri şi prelucrarea lemnului a fost din vremuri străvechi o ocupaţie de bază a locuitorilor. În zona Sebeşului se lucrează o mare gamă de obiecte de lemn legate de viaţa şi munca păstorească, cum sunt: căucele, lingurile de lemn, tiparele de caş, furcile de tors, fluierele şi bâtele ciobăneşti, frumos decorate prin încrustare. Tot aici pot fi întâlnite numeroase elemente arhitectonice ca stâlpii de poartă, cei funerari sau mobilierul ţărănesc (laviţi, lăzi de zestre, blidare, cuiere etc.).

Acestea sunt doar câteva elemente care susţin dezvoltarea turistică a Văii Sebeşului, cel mai important dintre ele fiind totuşi resursele naturale care atrag prin peisaje montane, alpine de mare pitoresc, circuri glaciare care adăpostesc lacuri spectaculoase, fond cinegetic şi piscicol reprezentativ, bioclimat tonic stimulent puternic aeroionizat negativ, rezervaţii şi monumente ale naturii cu valoare ştiinţifică aparte. Îmbinarea elementelor menţionate anterior pot duce la conturarea unei oferte agroturistice reale în localităţile din Valea Sebeşului (municipiul Sebeş, comunele Săsciori, Şugag şi Jina), comparabilă din punct de vedere competitiv cu alte zone cu tradiţie îndelungată.

1.2. Cadrul natural

Râul Sebeş formează una dintre cele mai atrăgătoare şi pitoreşti văi carpatine din România având o lungime de aproape 100 km şi o suprafaţă a bazinului de 1289 kmp. Străbate partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime.

În zona superioară, Sebeşul poartă denumirea de „Frumoasa”. Punctul de izvor se consideră a fi la o altitudine de circa 2000 m pe versantul sudic al Vârfului Cindrel (2244 m). De la caracterul său năvalnic, Sebeşul şi-a primit numele actual, care are semnificaţia de „Râul Repede” şi provine de la cuvântul maghiar sebeş („repede”), denumire dată în evul mediu de populaţia şi administraţia maghiară.

În drumul său de la izvoare şi până la vărsarea în râul Mureş, Sebeşul străbate trei forme de relief distincte şi anume: munţi, dealuri piemontane şi culoare depresionare cu terase. Formele de relief respective influenţează pregnant ceilalţi factori naturali şi antropici, determinând o etajare clară a climei, vegetaţiei, faunei cât şi a modului de dispunere a aşezărilor omeneşti şi a utilizării diferite a terenurilor.

1.3. Relieful

Unităţile montane

Cea mai mare suprafaţă a bazinului Văii Sebeşului, respectiv cursul superior numit Frumoasa şi cel mijlociu, cuprinde partea de vest a Munţilor Cindrel (vf.Cindrel – 2244 m), estul Munţilor Şureanu (vf. Şureanu – 2059 m) şi o mică porţiune din vestul Munţilor Lotrului (vf. Ştefleşti – 2242 m). În acest spaţiu larg, relieful este reprezentat printr-o succesiune de culmi prelungi ce coboară treptat din vârfurile situate la peste 2000 m altitudine până la aproximativ 650 – 700 m. Acestea sunt separate de o reţea numeroasă de văi, ce au dat naştere unor versanţi slab ori puternic înclinaţi. Marea majoritate a culmilor fac parte dintr-o serie de trepte largi, ce coboară lin de la sud spre nord, reprezentând resturi din cele trei platforme de eroziune bine conservate în tot lanţul carpatic: Borăscu, Gornoviţa şi Râul Şes.

În partea centrală a culmilor principale din cele trei masive muntoase, la înălţimi de peste 1900 m, au fost sculptate de gheţari 15 circuri glaciare. Condiţiile de relief şi de altitudine au fost mai puţin favorabile dezvoltării fenomenelor glaciare de felul celor lăsate de gheţarii cuaternari în Munţii Făgăraş, Parâng şi Retezat. Ca urmare, pe versantul nordic şi estic al culmii Şerbota – Frumoasa – Cindrel s-au format patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare şi Iujblea, dintre care două adăpostesc lacuri glaciare, de la care le provine şi numele.

În Munţii Lotrului există opt circuri glaciare, dintre care trei sunt pe latura nordică sub vârful Ştefleşti şi cinci pe latura sudică sub vârfurile Piatra Albă, Cristeşti şi Conţu Mare.

În Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având şi lacuri glaciare de dimensiuni restrânse.

În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile Pianului şi Gârbovei, la sud de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor cristaline un strat îngust de calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub forme de eroziune, stânci solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de „Masa Uriaşului”) şi „La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”).

Preview document

Valea Sebeșului - Pagina 1
Valea Sebeșului - Pagina 2
Valea Sebeșului - Pagina 3
Valea Sebeșului - Pagina 4
Valea Sebeșului - Pagina 5
Valea Sebeșului - Pagina 6
Valea Sebeșului - Pagina 7
Valea Sebeșului - Pagina 8
Valea Sebeșului - Pagina 9
Valea Sebeșului - Pagina 10
Valea Sebeșului - Pagina 11
Valea Sebeșului - Pagina 12
Valea Sebeșului - Pagina 13
Valea Sebeșului - Pagina 14
Valea Sebeșului - Pagina 15
Valea Sebeșului - Pagina 16
Valea Sebeșului - Pagina 17
Valea Sebeșului - Pagina 18
Valea Sebeșului - Pagina 19
Valea Sebeșului - Pagina 20
Valea Sebeșului - Pagina 21
Valea Sebeșului - Pagina 22
Valea Sebeșului - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Valea Sebesului.doc

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Turismul, componentă a vieții moderne și potențialul turistic

CAP. 1. TURISMUL, COMPONENTĂ A VIEŢII MODERNE Civilizaţia de astăzi, dorinţa şi modul de a călători sunt strâns legate de deplasarea oamenilor în...

Analiza rentabilității pe baza situațiilor anuale

INTRODUCERE În contextul reformei şi al tranziţiei la economia de piaţă, fiecare întreprindere se confruntă cu o serie de probleme care vizează în...

Caracterizarea potențialului turistic al zonei montane

Romania dispune de un bogat si complex potential turistic. El este alcatuit mai intai dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de...

Caracteristici și Perspective de Dezvoltare Turistică în Zona Montană în România

INTRODUCERE ZONA MONTANĂ: ZONĂ TURISTICĂ DE BAZĂ A ROMÂNIEI Pentru cei ce doresc să se rupă din cotidian, pentru cei ce iubesc puritatea naturii...

Proiect turistic Alba Iulia

Judeţul Alba , această ,, inimă de ţară “ , se numără printre multele judeţe ale ţării care se pot mândri cu o zestre atât de bogată , derivată din...

Munții Latoritei - valorificarea reliefului în turism

Teritoriul muntos cuprins intre Olt si Jiu, din cadrul Carpatilor Meridionali, reuneste mai multe masive cu o altitudine remarcabila si cu...

Amenajarea turistică teritorială - Comuna Hârseni

Cap. 1 Prezentarea generala a comunei Hârseni 1.1Asezare geografică Geografic comuna Hârseni face parte din depresiunea Făgărasului cunoscută si...

Amenajarea Turistică a Muntelui

INTRODUCERE Actualitatea temei. Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte...

Ai nevoie de altceva?