Aspecte etice în Inteligența Artificială

Introducere

De la modul în care ne informăm și până la modul în care luăm decizii, inteligența artificială (IA) devine omniprezentă în economia și în societatea noastră.

Astăzi, inteligența artificială joacă un rol important în viețile a miliarde de oameni de pe pământ. Uneori neobservată, în laboratoare, pe internet, pe stații de cercetare orbitală, dar adesea cu consecințe profunde, ne transformă societățile și ne schimbă calitatea vieții.

Pandemia Covid-19, în timpul căreia învățământul online a devenit o necesitate, a accelerat pătrunderea IA în existența noastră.

Parte esențială a Strategiei privind piața unică digitală , inteligența artificială (IA) se află în prezent pe agenda prioritară a Uniunii Europene, grație potențialului său de a îmbunătăți viețile oamenilor, contribuind la servicii de sănătate și îngrijire mai bune, la o administrație mai eficientă, la un transport mai sigur, la o industrie mai competitivă ori la o agricultură durabilă. Inteligența artificială este deja utilizată într-o serie de domenii, bunăoară pentru stabilirea unor diagnostice medicale mai exacte și mai rapide, pentru îndeplinirea unor sarcini repetitive și periculoase, pentru economisirea de timp, pentru combaterea infracțiunilor cibernetice, pentru minimizarea utilizării resurselor de electricitate și apă, pentru diminuarea impactului asupra mediului etc. Dar, utilizarea pe scară tot mai largă a tehnologiilor bazate pe IA implică o serie de riscuri la adresa drepturilor și libertăților fundamentale, a siguranței și sănătății persoanelor, motiv pentru care la nivelul Uniunii a fost inițiat un proces de reflecție legat de promovarea încrederii în aceste tehnologii.

În urma acestuia, în aprilie 2021, Comisia Europeană a inițiat o Propunere de regulament ce vizează stabilirea unor norme armonizate privind inteligența artificială . Concret, legiuitorul Uniunii vizează să se asigure că sistemele de IA introduse pe piață sunt fiabile și sigure, că sunt în acord cu legislația în vigoare și cu principiile și valorile Uniunii și că se creează cadrul pentru facilitarea investițiilor și a inovării în domeniu.

UNESCO consideră că reflecția globală asupra IA este de o importanță crucială pentru a se asigura că noile tehnologii, în special cele bazate pe IA, servesc binele umanității, contribuie la dezvoltarea durabilă și respectă drepturile omului și demnitatea umană. În acest spirit, la 24 noiembrie 2021, UNESCO a adoptat un instrument global de stabilire a standardelor pentru a oferi IA o bază etică solidă. Recomandarea privind Etica Inteligenței Artificiale nu numai că va proteja, ci și va promova drepturile omului și demnitatea umană și va fi o busolă de ghidare etică și o piatră de temelie normativă globală care să permită construirea unui respect puternic pentru statul de drept în lumea digitală.

1. Inteligența Artificială - concepte de bază

Când s-a vorbit pentru prima dată despre inteligența artificială în 1956, totul părea o utopie, un vis prea frumos pentru a fi adevărat, o etapă de dezvoltare considerată de neatins. În ultimii aproape 50 de ani, termenul a prins treptat contur, a devenit realitate și este acum folosit în toate domeniile științei care doresc să se dovedească. Inițiatorul său, profesorul John McCarthy, a propus acest nou concept la conferința „Darthmouth Summer Artificial Intelligence Research Project” din vara anului 1956 .

În ultimii ani, au existat multe discuții despre filosofia inteligenței artificiale și rolul acesteia în dezvoltarea tehnologiei. De-a lungul timpului, opinia publică a ridicat o serie de întrebări legate de progresul tehnologiei AI:

- În ce măsură vor deveni mașinile inteligente parte din viața oamenilor?

- Pot fi construite mașinile cu conștiință?

- Sunt oamenii capabili să construiască mașini cu adevărat inteligente? Dacă da, cum le vor controla?

- Cine va avea puterea, oamenii sau mașinile?

- Avem cu adevărat nevoie de mașini inteligente ?

Termenul de „inteligență artificială” este adesea asociat dezvoltării sistemelor înzestrate cu abilități cognitive caracteristice oamenilor, cum ar fi raționarea, învățarea ori autocorectarea.