Managementul organizațional

1. Considerente teoretice

Proiectarea organizatorică reprezintă una dintre atribuţiunile de bază stipulate in literatura de specialitate referitoare la managentul resurselor umane. H. Fayol enumeră printre cele cinci elemente ale management-ului general, organizarea - crearea structurii materiale şi umane a întreprinderii, alături de prevedere şi planificare, conducere, coordonare şi control.

2. Proiectarea organizatorică

Activităţile de bază ale managementului resurselor umane sunt: organizarea, gestiunea, procurarea, dezvoltarea, managementul recompenselor, managementul performanţelor şi managementul raporturilor de muncă.

Organizarea resurselor umane are ca atribuţiuni:

- Proiectarea organizatorică, ce constă în asigurarea resurselor cerute pentru toate activităţile necesare, gruparea lor într-un mod adecvat cooperării, comunicării şi luării deciziilor – toate acestea reflectându-se în organigramă.

- Proiectarea posturilor , stabilirea conţinutului şi răspunderilor aferente acestuia, cuprinse în fişa postului.

- Organigrama

Organigrama , definită ca reprezentarea grafică a modului în care este organizată şi funcţionează o instituţie, este principalul instrument care furnizează informaţii cu privire la coordonatele structurii organizatorice. Ea reprezintă una dintre priorităţile echipei de conducere şi are în vedere anumiţi parametri: specializarea posturilor, gruparea pe unităţi, mărimea unităţilor, descentralizarea pe verticală, descentralizarea pe orizontală. Aceasta include, în ordinea complexităţii, următoarele tipuri de substructuri: direcţia, departamentul, serviciul, colectivul, echipa.

- Serviciul resurse umane - Structură organizatorică şi posturi. Atribuţiuni

Sef serviciu – factor decizional ce planifică şi adoptă decizii manageriale care influenţează resursele umane implicate, reprezintă personalul în faţa conducerii, selectează personalul, planifică şi coordonează instruirea profesională, coordonează activitatea între departamente, stabileşte recompensele,

Inspector personal – evidenţa personalului, nivelul de studiu al angajaţilor, implicarea personalului în programe de perfecţionare

Specialist resurse umane – planificarea organizaţiei, locurilor de muncă, oamenilor, recrutarea personalului, obţinerea performanţelor si recompensarea angajaţilor, stabilitatea şi managementul resurselor umane, managementul multinaţional

Referent resurse umane – recrutarea categoriilor de personal necesare organizaţiei, scanarea pieţii muncii şi selecţia candidaţilor pentru locurile de muncă disponibile, repartiţia celor selecţionaţi, operaţionarea transferurilor, promovarea personalului existent

Psiholog/ sociolog - recrutarea categoriilor de personal necesare organizaţiei, prevenţia şi combaterea conflictelor de muncă şi/sau individuale, consiliere şi orientare, programe de asistenţă

Trainer – pregătirea profesională a angajaţilor, perfecţionarea salariaţilor, evaluarea cunoştinţelor şi proiectarea/ promovarea de programe de training pentru ameliorarea decalajelor semnalate salariat/cerinţe organizaţie

Referent de specialitate resurse umane – adoptă măsuri şi programe de reconversie profesională în cadrul organizaţiei, combaterea disponibilizărilor, redirecţionarea personalului pe posturi

Tehnician protecţia muncii – instruirea personalului pentru prevenţia şi combaterea accidentelor de muncă

Tehnician protecţie civilă - instruirea personalului pentru prevenţia şi combaterea accidentelor cauzate de dezastre naturale, accidente de circulaţie, etc.

Medic medicina muncii - instruirea personalului pentru prevenţia şi combaterea stării de sănătate fizice şi psihice ale angajaţilor, control periodic, măsuri ameliorative, programe de asistenţă medicală

Asistent medical generalist – controlul periodic al angajaţilor, măsuri ameliorative, programe de asistenţă medicală