Strategii de formare a competentelor cu ajutorul calculatorului

Experţii în sisteme de reforme în învăţământ susţin tot mai mult ideea că promovarea unui învăţământ modern, prospectiv, flexibil, deschis unei pieţe a muncii şi continuu adaptabil la cerinţele schimbării şi dezvoltării complexe nu se mai poate face astăzi fără o regândire şi o renovare structural sistemică a învăţământului din perspectiva concepţiei integratoare a educaţiei permanente. Educaţia permanentă urmăreşte formarea şi perfecţionarea personalităţii omului pe parcursul întregii vieţi. Realizarea unei educaţii permanente impune colaborarea interdisciplinară a mai multor domenii: psihologie, sociologie, economie, stiinte si altele. Astfel, procesul educaţional este asociat nu numai cu şcoala sau calitaţile intelectuale, el este strâns legat de totalitatea experienţei de viaţă şi a activităţilor umane, de maturizarea sentimentelor, de puterea imaginaţiei şi capacităţile intelectuale, de curiozitatea care însoţeşte căutarea răspunsului la toate întrebările şi sentimentul responsabilităţii pentru opinii si acţiuni în activitatea socială.

În educaţia permanentă, cărţile nu mai constituie singurul instrument al educaţiei. Teatrul, radioul, televizorul, cinematograful, calculatorul sunt din ce în ce mai utilizate.

Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze.

În orele de fizică calculatorul este utilizat pentru simularea în deplină siguranţă a unor experimente greu de realizat în laborator, verificarea soluţiilor unor probleme sau identificarea soluţiilor optime de desfăşurare a unui nou experiment proiectat de către elevi.De asemenea calculatorul este folosit pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de studiu individual, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea şi prezentarea informaţiilor, pentru tehnoredactarea unor referate.Atfel elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea informaţiilor dobândite din diverse surse.Utilizarea calculatorului permite înţelegerea materiei într-un timp mai scurt şi o abordare diferenţiată a noţiunilor în funcţie de nivelul fiecărui elev.Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior :elaborarea de către elevi a unor softuri şi materiale didactice necesare studierii fizicii.Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor.Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta propria viaţă.Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.

Utilizarea la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit a calculatorului in timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie; ineficienţa învăţării prin neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei, izolarea elevilor şi chiar repulsie fată de acest mijloc modern de predare-învăţare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea relaţiilor umane.

Deci integrarea softurilor educaţionale în lecţie trebuie să ţină seama de scopurile şi obiectivele operaţionale, de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştiinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate.

Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştiinţe şi formarea unor deprinderi care sa permita elevului sa se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Acesta trebuie sa fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică şi rezistenţă.

Dacă elevii sunt orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţa noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare poate atrage dupa sine pasivitatea şi alienarea.

Profesorul trăieşte el însuşi într-o societate în schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze să se perfecţioneze continuu. El trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie un model de educaţie permanentă pentru elevii săi. Într-un fel deci, profesorul şi elevii trebuie să fie “colegi de invăţare”.

Rolul profesorului este cel de orientator şi coordonator al învăţării. Profesorul nu va împărţi pur şi simplu cunoştiinţe în formă rezumată, cunoştiinţe care au fost selecţionate de calculator pentru că ele conţin exact ceea ce are nevoie un elev pentru o anumită etapă a învăţării. El va ajuta elevii să înveţe în felul cel mai bun pentru ei.

De asemenea, educaţia nu se realizează numai prin simpla dezvoltare intelectuală. Tot atât de importantă este şi necesitatea educaţiei pentru viaţa, tot ceea ce generează interes şi cunoaştere. Deci nu se poate pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul, ci acesta trebuie utilizat doar pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, în anumite etape.