Ținuturile României Mari

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 8171
Mărime: 510.39KB (arhivat)
Publicat de: Eric-Jean Lazăr
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marin Mihai
referat la Istoria Administratiei publice facultatea de Administratie Publica departamentul la distanta.

Extras din referat

Legea administrativă din 1938 Întorcându-se pe neaşteptate în ţară pe 7 iunie 1930, Carol a fost proclamat rege în ziua următoare. În următorul deceniu el a încercat să influenţeze cursul vieţii politice româneşti, în primul rând prin manipularea partidelor Naţional Liberal şi Naţional Ţărănesc şi a unor grupări anti-semite şi apoi din (Ianuarie 1938) prin alegerea de către el a miniştrilor. Pe 10 februarie 1938 a desfiinţat partidele politice, fapt consfinţit prin constituţia din 27 februarie 1938, ce asigura coroanei puterea supremă. Tot în 1938 a iniţiat o reformă administrativă de inspiraţie fascistă, prin care a împărţit teritoriul României în zece ţinuturi.

Deci, in noaptea de 10-11 februarie 1938 s-a creat primul guvern al dictaturii regelui Carol a lI-lea. In functia de presedinte al Consiliului de Ministri a fost numit patriarhul Miron Cristea, cu scopul de a obtine adeziunea bisericii si clerului in actiunede influentare a masei de credinciosi fata de noul regim. Câteva zile maitârziu, la 20 februarie 1938, s-a publicat si o nouã Constitutie ce trebuia să puna bazele juridice ale regimului carlist. Constitutia redactatà de juristul Istrate Micescu, intărea considerabil prin prevederile sale pozitia monarhiei.

De a mentinut formal principiul separatiei puterilor in stat si ideea ca puterea emana de la natiune, noua lege fundamnetalä a tärii a privilegiat puterea regala. Este insä adevãrat, pe de altä parte, cä monarhia autoritarã carlistã a pästrat unele elemente de democratie parlamentara. Astfel, parlamentul a fost mentinut, dar cu atributii restrânse, el avãnd mai mult un rol decorativ.

Pentru a se putea controla mai bine situatia din tara, la 13 august 1938 s-a decretat o noua reformä administrativä.

Asa cum se aratã in publicatiile vremii, in special in monumentala lucrare intitulatã Enciclopedia României vol.II (publicata in 1938 sub patronaju lregelui Carol al II-lea), noua Constituie ,,impunea in mod necesar o nouàorganizare administrativã” si aceasta din mai multe motive. Astfel, se aprecia ca vechea administrativä n-a facut ce .se asteptase de la ea sub raport edilitar in orase , ori ,,rolul unei administratiuni municipale este de a pune la dispozitia locuitorilor mijloace civilizate de trai in comun ‘’’ .In acelasi sens se specifica ca in Romania existau 175 de orase dintre care 114 nu aveau lucräri de canalizare si 108 alimentarea cu apa potabila iar circa sfert dintre ele nu aveau luminã electricã . De asemenea, se incrimina incorectitudinea unor slujba ai vechii administratii .

Pornindu-se de la asemenea constatäri se considera utilã elaborarea unei noi legi administrative, care sã metamorfozeze lucrunile sub aspect care

sà finalizeze o intreità preocupare:

1. asezarea unei adrninistratii economice si unitare .

2. instituirea unui serios control tehnic si financiar;

3. ameliorarea creditului intreprinderilor comunale.

Cunoscutul om politic Armand Cãlinescu scria cä utilitatea unei noi organizãri administrative pornea chiar de la viciul vechilor orânduiri administrative: ,,Constitutionalul de la 1923 a facut o greseala fundamentalã de a creia din consiliile comunale un corp electoral pentru alegerea Senatului.

Stabilind o astfel de corelatiune intre un organ de administratie Iocalã si o institutie politica de guvernämãnt, a schimbat caracterul celui dintii. Inaintea oricarei se fàcea epurarea administratiei , spre a se inlesni contituirea unei anume majoritãti . Astfel, orice schimbare de guvern, aducea dupa sine in mod inevitabil inlãturarea tuturor consiliilor comunale si judetene ‘’’ Tot Armand Cãlinescu preciza si ideile directoare ale noii reforme:

accenul trebuia pus pe elementul de fond, adicã pe elemental gospodarire si raspunderr , nu pe factorul electoral . reforma trebuia sa organizeze provincia, in conditiile mentinerii

judetelor ca unitati administrative, dacã ele in forma lor clasicà nu rãspundeau unei functiuni viabile. Veniturile restrãnse ale judetelor abia acopereau cheltuielile de intretinere a personalului administrativ si de multe ori era nevoie de subventia statului, ceea ce facea judetul ,,o adevàratã institutie parazitarä”.

Tocmai de aceea trebuia sã se constituie noua unitate administrative provincia, care urma sa grupeze sub aspect gospodaresc pana la zece judete,gruparea lor facandu-se astfel incât fiecare provincie sã fie ,,o entitategeografica si economicä bine definitã”. De remarcat cã Ia alcätuirea provincieinu se tinea neapãrat cont de vechile limite ale provinciilor istorice . Ea era contituità functie de nevoile reale, dupa asezarea geografica fireascã, dupa cãile de comunicatii, dupä resursele de care dispunea si dupã comuniunea

vietii economice. Provincia concentra, de asemenea, toate mijloacele bugetare ale judetelor, ceea ce permitea o reducere considerabilà a cheltuielilor de regie, o mai judicioasä gospodãrire a fondurilor si chiar initiereaunor planuri de investitii mai largi, mai curajoase; noua reforma administrativä din 1938 - afirma tot Armand Càlinescu - urmärea deconcentrarea serviciuluide stat” .In fruntea provinciei se afla guvern ce dispunea de o deosebita autoritate, de competentã larga si precisã. Guvernatorul era conducatorul gospodãriei locale, seful serviciilor exterioare ale diferitelor departamente reunite in jurul säu. Totodatä, exercita supravegherea tuturor serviciilor, impulsiona activitatea acestora grabind solutionarea problemelor. Considerentele teoretice anterioare trebuiau sã-si afle aplicarea si concretizarea in activitatea practica pentru a-si dovedi valabilitatea, dar conditiile istorice, avem in vedere mai ales declansarea celui de al doilea rãzboi mondial, n-au ingaduit finalizarea Legii administrative din 1938 .

Deci, legea stabilea ca administratia localã se exercita prin urmätoarele unitati teritoriale: comunã, plasa, judet si tinut .

Comunele erau rurale si urbane, cele urbane fiind impãrtite in municipii (peste 50.000 locuitori sau resedinta de tinuturi), orase resedinta de judet si orase neresedinte de judet .

Administralia comunei o exercita primarul si consiliul comunal iar in satele indepãrtate de resedinta comunei exista un delegat pentru rezolvarea problemelor administrative comunale.

Consiliul comunal, era format din membri alesi, dupa valoarea candidatilor, pe o perioadã de sase ani , numarul lor fiind intre 3-12 persoane.

Pe langa cei alesi in consiliul comunal erau si membri de drept, acestia fiind desemnati de prefect si inzestrati cu vot consultativ. Mandatul de membru al consiliului era gratuit si obligatoriu, primindu-se doar o indemnizatie pentru participarea la sesiuni . Consiliul avea competenta in chestiunele esentiale , cum ar fi votarea bugetului, contractarea de imprumuturi ori deschiderea de investitii .

Dar elementul central al administratiei a devenit in conditiile Legii administrative din 1938 primarul . El se numeste de prefect in comunele rurale si urbane neresedinta de rezidentul regal in comunele resedinta de judet si prindecret regal in minicipii si statiuni balnoclimaterice . Desigur, numirea primarului trebuia sä se facã cu implinirea unor serioase conditii de recrutare , verificare ,cu garantia de stabilitate . Primarul dobândea puteri mult mai largi, dar el avea, in acelasi timp, o responsabilitate civilä bine definita, pentru orice pagubã cauzatä administratiei sau particularilor .De asemenea, s-au prevãzut

sanctiuni grave, severe pentru nerespectarea regulamentelor de edilitate de cãtre conducatorii administratiei .

Judetele au fost mentinute ca unitate administrativa si de control .Numarul total al judetelor era de 71 ,dar trebuie sã avem in vedere intinderea de atunci a tarii, 295.049 Km ce cuprindea Basarabia, Bucovina de Nord si Cadrilaterul, regiunii unde se aflau judete ca Ismail, Cahul, Cetatea Albä,Orhei, Tighina, Sorca, Cernãuti, Storojinet, Caliacra i Durostor.

Judetul era condus de prefect, functionar de carierã ,deci profesionisti ,ce era numit prin decret regal . Prefectul era seful ierarhic al tuturor functionarilor exteriori ai Ministerulul de Interne din judet .

Preview document

Ținuturile României Mari - Pagina 1
Ținuturile României Mari - Pagina 2
Ținuturile României Mari - Pagina 3
Ținuturile României Mari - Pagina 4
Ținuturile României Mari - Pagina 5
Ținuturile României Mari - Pagina 6
Ținuturile României Mari - Pagina 7
Ținuturile României Mari - Pagina 8
Ținuturile României Mari - Pagina 9
Ținuturile României Mari - Pagina 10
Ținuturile României Mari - Pagina 11
Ținuturile României Mari - Pagina 12
Ținuturile României Mari - Pagina 13
Ținuturile României Mari - Pagina 14
Ținuturile României Mari - Pagina 15
Ținuturile României Mari - Pagina 16
Ținuturile României Mari - Pagina 17
Ținuturile României Mari - Pagina 18
Ținuturile României Mari - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Tinuturile Romaniei Mari.doc

Alții au mai descărcat și

Administrație Publică

Administratia publica 1. Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica. 2. Distinctia dintre administratia publica centrala si locala....

Uniunea Europeană - Olanda

Istoric Uniunea Europeana - Pe 16 aprilie 1948 este semnata conventia instituind Organizatia Europeana de Cooperare Economica. Saisprezece state...

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice

Institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea...

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Te-ar putea interesa și

Istoria dacilor din Dobrogea

Introducere Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării...

Organizarea administrativ teritorială a Moldovei în secolele XIV-XVII

§ 1. Importanta temei Organizarea administrativ-teritorială a Ţării Moldovei in Evul Mediu constituie un domeniu al istoriografiei noastre care...

Problemele reformării proprietății în perioada de tranziție la economia de piață

Întroducere Cele mai valoroase soluţii concepute de omenire în urma evoluţiei ştiinţei economice sînt principiile economiei orien¬tate social...

Analiza Impactului Serviciului de Catering Asupra Sferei Eco 153

I. Etape in evolutia alimentatiei umane Omenirea evolueaza permanent. Aceste proces evolutiv care modifica modul de gandire si de comportament al...

Minoritățile etnice din România

Notiuni generale Minoritatile etnice au reprezentat intotdeauna un procent semnificativ din populatia Romaniei. In anul 1930, populatia Romaniei...

Istoria administrației

I. Inceputurile administratiei Dacä investigäm istoria administratiei publice pe teritoriul tarii noastre constatãm, la fel ca si in cazul altor...

Mentalitatea Balcanică

1. Cultura balcanică ”Un spectru bântuie cultura occidentală – spectrul Balcanilor. Toate puterile lumii au constituit o aliantă sfântă pentru a-l...

Originile Limbii Române Literare

Limba română literară, în forma pe care o cunoastem astăzi, ca element constitutiv al culturii noaste naţionale, reprezintă rezultatul unei...

Ai nevoie de altceva?