Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4912
Mărime: 40.82KB (arhivat)
Publicat de: Alin M.
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Consittutia

Extras din referat

cONSTITUŢIA ROMÂNIeI

Modificată şi completată prin Legea de revizuire a constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003; republicată, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

Legea de revizuire a constituţiei României nr. 429/2003 a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, a Hotărârii curţii constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a constituţiei României.

constituţia României, în forma iniţială, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 şi a intrat in vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991.

În istoria lumii, începând cu sec. al XVIII-lea s-a impus, alături de late mari instituţii create în scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice sau juridice şi constituţia, ca lege fundamentală a oricărui stat.

Din punct de vedere etimologic termenul de constituţie provine din latinescul „constitutio” care înseamnă:”aşezare cu temei”, „starea unui lucru”. În dreptul imperial termenul de constituţie era similar cu cel de lege

Prima constituţie apărută în lume a fost constituţia engleză, deşi procesul de formare a acestei constituţii, început o dată cu adoptarea în 1215 a Magnei charta Libertatum, a continuat şi după adoptarea primelor două constituţii scrise. Prima constituţie scrisă din lume, a fost constituţia americană din 1787, constituţia de la Philadelphia. În europa, de regulă se afirmă că prima constituţie scrisă este cea adoptată în Franţa în anul 1791.

Vă prezentăm în continuare câteva definiţii date constituţiei în literatura de specialitate din România.

În 1915 constantin Dissescu definea constituţia ca fiind „organizarea exerciţiului suveranităţii”.

Tudor Drăganu, precum şi Ioan Deleanu, definesc constituţia ca fiind „acea lege care având forţă juridică superioară celorlalte legi, reglementează în mod sistematic atât principiile structurii social-economice, cât şi cele ale organizării şi funcţionării statului bazat pe aceasta, garantează material drepturile fundamentale cetăţeneşti şi stabileşte datoriile corespunzătoare acestor drepturi”.

Ioan Muraru defineşte constituţia ca fiind „legea fundamentală a unui stat, constituită din norme juridice, investite cu forţă juridică supremă, şi care reglementează acele relaţii sociale fundamentale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii”.

Iniţiativa adoptării constituţiei

De principiu considerăm că iniţiativa constituţională trebuie să aparţină acelui organism statal, politic sau social care, ocupând în sistemul politic al unei societăţi locul cel mai înalt (organ suprem) este cel mai în măsură să cunoască evoluţia societăţii date, perspectivele sale. De asemenea un rol aparte poate avea iniţiativa populară.

La întrebarea de a şti cine trebuie să aibă dreptul de a adopta o constituţie, deseori s-a răspuns şi se răspunde prin teoria puterii constituante.

Prin putere constituantă se înţelege de fapt organul care, beneficiind de o autoritate politică specială, are dreptul de a adopta constituţia.

Puterea constituantă apare sub două forme şi anume:

putere constituantă originară - intervine atunci când nu există sau nu mai există constituţie în vigoare (state noi, revoluţii);

putere constituantă instituită - este prevăzută de constituţia în vigoare atât în ceea ce priveşte organizarea cât şi funcţionarea ei. ea poate modifica (se mai numeşte şi putere de revizuire) sau adopta o constituţie.

Modificarea constituţiei

De principiu, dreptul de a revizui constituţia trebuie să aparţină aceluiaşi organism care a adoptat-o. În al doilea rând, autoritatea competentă a revizui constituţia diferă după felul constituţiei. În al treilea rând, procedura de modificare a constituţiei este de principiu asemănătoare celei de adoptare, potrivit principiului simetriei juridice.

De reţinut şi următoarele aspecte:

Modificarea (revizuirea) constituţiei se poate face după aceeaşi procedură după care se modifică legile. În acest caz suntem în prezenţa unei constituţii suple sau flexibile.

Dacă modificarea constituţiei se face după alte reguli decât cele obişnuite după care se modifică legile ordinare, ne aflăm în faţa unei constituţii rigide.

Bibliografie

1. https://www.ссr.ro/сonstitutia-romaniеi-2003

2. I. Muraru, Е.S. Tănăsеsсu, Drеpt сonstituțional și instituții politiсе, vol.I, еd.С.H.Bесk, Buсurеști 2008, p. 39-109

3. I.Muraru, Е.S.Tănăsеsсu, M.Сonstantinеsсu, M.Еnaсhе, Gh.Ianсu, Intеrprеtarеa сonstituțiеi. Doсtrină și praсtiсă, Еd.Lumina Lеx, Buсurеști 2002, p. 3-135; 246-265

4. J.J Roussеau, Dеsprе сontraсtul soсial sau prinсipiilе drеptului politiс, Еd. Nеmira, Buсurеști, 2008, p. 111-165

5. Sartori Giovanni, „Сonstitutionnalism: a prеliminary disсussion”, Amеriсan Politiсal Sсiеnсе Rеviеw, vol. 56, no. 4, 1962, pp. 853-8

6. T. Drăganu, Drеpt сonstituțional și instituții politiсе. Tratat еlеmеntar, vol 1, еd. Lumina Lеx, Buсurеști ,1998, p. 42-80;359-407

Preview document

Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 1
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 2
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 3
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 4
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 5
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 6
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 7
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 8
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 9
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 10
Regimul politic al libertății - Noțiunea de constituție - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Regimul politic al libertatii - Notiunea de constitutie.docx

Te-ar putea interesa și

Statul, formă complexă de organizare politică și socială

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Importanța izvoarelor dreptului administrativ în sistemul juridic actual românesc

INTRODUCERE Literatura juridică interbelica și mai ales postbelică a fost preocupată de fundamentarea particularităților a ceea ce se numește cel...

Contenciosul administrativ și jurisdicția administrativă

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ŞI JURISDICŢIA ADMINISTRATIVĂ 1. Noţiune Termenul de „contencios” provine din latină, de la verbul „contendre”, care...

Sistemul Politic în Republica Cehă

CAPITOLUL 1. Regimul politic, forma de guvernământ si cadrul constitutional 1. Scurt istoric Statul Cehia, cu capitala la Praga, este situat in...

Dreptul la Informație - Drept Fundamental al Omului

INTRODUCERE După decembrie 1989 au intervenit în viaţa publică modificări radicale în ceea ce priveşte libertăţile cetăţăneşti democratizarea...

Drept Contencios

PRELIMINARII Conform principiului separării puterilor în stat iniţiat de Montesquieu (1689-1755) în Franţa ,la nivelul unui stat de drept există...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Noțiunea, rolul și funcțiile dreptului

CAPITOLUL I Noțiunea dreptului Secţiunea 1- Sensurile conceptului de „drept” Cuvântul „drept” este polisemantic, acesta putând căpăta, în funcţie...

Ai nevoie de altceva?