Drept român sem 2

Seminar
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 10945
Mărime: 65.93KB (arhivat)
Publicat de: Sava Busuioc
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Emil Molcut
Notite la Drept Roman

Extras din seminar

MATERIA SUCCESIUNII

Materia succesiunii cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza trasmiterea patrimoniului de la defunct la mostenitor.

Romanii nu au admis idea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru cauza de moarte asa cum nu au admis nici ideea transmiterii proprietatii intre vii.Acestia considerau ca proprietatea nu e un drept ci o putere pe care titularul o exercita asupra bunului sau,iar puterile se creaza si nu se transmit si astfel rezulta ca ei apreciau ca la data decesului ,odata cu dispozitia fizica a persoanei dispare si patrimonial astfel incat mostenitorul dobandeste un drept de proprietate-putere asupra bunurilor succesorale.Aceasta conceptie e oglindita si pe plan terminologic si astfel primul termen cu care a fost desemnat mostenitorul a fost herus adica mostenitorii sunt stapanii bunurilor succesorale.

Ulterior conceptia romana s-a schimbat si ca orice drept se poate transmite atat prin acte cat si prin cauza de moarte.Din acest moment apare termenul de succesor ,termen ce desemneaza transformarea dreptului de proprietate asupra dreptului succesiunii prin efect.

Romanii au cunoscut 3 moduri de definire a notiunii carora le corespund cele 3 tipuri de mostenire:

-mostenirea ab intestat(fara testament)

-mostenirea testamentara

-mostenirea contra testamentului

Cel mai vechi sistem succesoral e mostenirea ab intestate.A aparut inainte de constituirea familiei patriarhale.Al 2 sistem succesoral este mostenirea testamentara care a aparut dupa formarea familiei patriarhale ca un instrument in mana lui pater familias prin care acesta putea transmite puterea catre elezii pe care ii instituia.

Evolutia sistemului succesoral a fost marcata de 2 tendinte:

-tendinta decaderii formalismului

-tendinta ocrotirii rudeniei de sange care tinde sa ia locul agnatiunii ca fundament al mostenirii

MOSTENIREA AB INTESTAT

Se defera potrivit legii daca difunctul nu a lasat testament sau daca a lasat testament insa este nul sau nu-si produce efectele (caduc)

Potrivit Codului Decemviral (legea celor 12 table) exista 3 categorii de mostenitori:

- sui heredes

-adgnatus proximus

-gentiles

In prima categorie intra toti cei care la moartea lui pater devin persoane sui iuris.Intra fii,fiicele,sotia casatorita cu manus (in calitate de fiica) si sora cu proprii ei copii,nepotii din fii daca tatal lor a predecedat bunicului,adoptatul si adrogatul.Nepotii din fii vin la succesiune prin reprezentare:urca in gradul succesiunii al autorului si culeg din mostenire partea care I s-ar fi cuvenit acestuia daca ar mai fi trait la data deschiderii succesiunii.Azi daca difunctul a lasat 2 fii si 2 nepoti al unui al 3 fiu predecedat,fii culeg din mostenire cate o treime iar nepotii culeg impreuna cealalta treime.

ADGNATUS PROXIMUS

In aceasta categorie pot intra mai multe persoane.

Intra rudele civile:fratii,verii.nepotii de frate,nepotii de var.In materia colateralilor nu opereaza reprezentarea succesorala astfel incat daca cel mai apropiat adnat repudiaza mostenirea ea nu revine agnatului urmator ci e declarata vacanta urmand a fi culeasa de statul roman.

In cea de-a 3 categorie:gentiles,membri gintii care vin la mostenire in lipsa primelor 2 categorii de mostenire culegand mostenirea in parti egale asa cum e reglementat de Codul Decemviral,mostenirea are la fundament agnatiunea in detrimentul rudeniei de sange.

Acest sistem a cunoscut o evolutie in sens ca pretorul si imparatii au intervenit prin reforme in directia ocrotirii rudelor de sange astfel si cognatii pot sa acceada la mostenire.Pretorul a realizat o serie de reforme prin care a creat 4 categori de mostenire pretoriana care e desemnata prin termenul bonorum possessio.

Cele 4 categorii de mostenire pretoriana sunt:

-bonorum possessio unde liberi

-bonorum possessio unde legitimi

-bonorum possessio unde cognate

-bonorum possessio unde vir et uxor

In prima categorie de mostenire pretoriana intra toti descendentii indifferent daca la data mortii lui pater se aflau sau nu sub puterea acestuia.Emancipatum potrivit reformei pretorului vine la succesiune in prima categorie sub conditia de a raporta la masa succesorala bunurile dobandite ca persoana sui iuris.Creand aceasta categorie,pretorul a actionat asupra dreptului civil corrigendi iuris civilis gratia.

A 2 categorie ii cuprinde pe agnatii si gentilii.Aparent pretorul nu a intervenit asupra dreptului civil marginandu-se sa se confirme disparitia lui.In realitate si in acest caz pretorul a modificat dispozitiile dreptului civil in sistemul celor 12 table daca cel mai apropiat agnat repudiaza mostenirea ea devine vacanta ,dimpotriva in sistemul praetorian daca cel mai apropiat agnat repudiaza mostenirea ea nu devine vacanta ci trece asupra urmatoarei categorii de mostenire.

In a 3 categorie intra cognatii care nu sunt in acelasi timp si agnati.de exemplu mama si copii dintr-o casatorie fara manus care se mostenesc reciproc.In acest caz pretorul a actionat supplendi iuris civilis gratia.

Preview document

Drept român sem 2 - Pagina 1
Drept român sem 2 - Pagina 2
Drept român sem 2 - Pagina 3
Drept român sem 2 - Pagina 4
Drept român sem 2 - Pagina 5
Drept român sem 2 - Pagina 6
Drept român sem 2 - Pagina 7
Drept român sem 2 - Pagina 8
Drept român sem 2 - Pagina 9
Drept român sem 2 - Pagina 10
Drept român sem 2 - Pagina 11
Drept român sem 2 - Pagina 12
Drept român sem 2 - Pagina 13
Drept român sem 2 - Pagina 14
Drept român sem 2 - Pagina 15
Drept român sem 2 - Pagina 16
Drept român sem 2 - Pagina 17
Drept român sem 2 - Pagina 18
Drept român sem 2 - Pagina 19
Drept român sem 2 - Pagina 20
Drept român sem 2 - Pagina 21
Drept român sem 2 - Pagina 22
Drept român sem 2 - Pagina 23
Drept român sem 2 - Pagina 24
Drept român sem 2 - Pagina 25
Drept român sem 2 - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • DREPT ROMAN-curs 1.doc
  • DREPT ROMAN-curs 2.doc
  • DREPT ROMAN-curs 3.doc
  • DREPT ROMAN-curs 4.doc
  • DREPT ROMAN-curs 5.doc

Alții au mai descărcat și

Drept român

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Garanțiile reale imobiliare. Ipoteca. Gajul

1. Aspecte generale Garantiile reale reprezinta mijloace juridice care confera creditorului garantat dreptul de a-si satisface creanta cu bunul...

Contractul de Garantie Reala Mobiliară

Introducere Sistemul garanţiilor reale mobiliare s-a dezvoltata şi s-a perfecţionat în ţara noastră o dată cu intrarea în vigoare a noii...

Contractele

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGAŢIILE CIVILE SECŢIUNEA I NOŢIUNI INTRODUCTIVE. SCURT ISTORIC Teoria generală a...

Drept român - oamenii liberi - status libertatis

Libertatea consta in a face fiecare ceea ce-i place cu exceptia cazurilor cand un anumit lucru ii este interzis prin fota sau prin lege. Oamenii...

Contracte și cvasicontracte drept român

Prin izvor al unei obligaţii se înţelege un act juridic sau un fapt care dă naştere unei obligaţii. Combinând cele două clasificări ale izvoarelor...

Drept român - sistemul juridic al Egiptului Antic

Introducere Motivaţia alegerii În sondajele efectuate recent de către o binecunoscută campanie de televiziune, Egiptul Antic s-a situat în...

Diviziunea Dreptului în Drept Public și Drept Privat

Dreptul public cuprinde: - Dreptul constitutional (reglementeaza relatiile care tin de organizarea puterilor publice , forma statala) - Dreptul...

Te-ar putea interesa și

Guvernul României și atribuțiile sale

Guvernul şi atribuţiile sale 1. Introducere 1.1. Istoricul reglementării instituţiei Regulamentele Organice nu au reprezentat prima consti¬tuţie...

Considerații cu Privire la Sancțiunea Juridică

REZUMAT Cuvinte cheie: raport de constrângere, sancţiuni negative, sancţiuni pozitive, determinate, alternative, caracterul represiv – aflictiv ....

Importanța izvoarelor dreptului administrativ în sistemul juridic actual românesc

INTRODUCERE Literatura juridică interbelica și mai ales postbelică a fost preocupată de fundamentarea particularităților a ceea ce se numește cel...

Administrația publică de stat - Guvernul

I. Istoric si drept comparat 1. Sorgintea ministrilor si a Consiliului de ministri Consiliul de Ministri sau Guvernul, ca organ de sine statator,...

Abordări conceptuale privind sistemul administrației publice locale

Abordări conceptuale privind sistemul administrației publice Noțiunea de administrație publică este una extrem de controversată atunci cînd vine...

Măsurile educative din cod penal și din noul cod penal

1. Introducere Combaterea criminalitatii în rândul minorilor a ridicat, în cadrul legislatiei penale, unele probleme speciale, cu totul deosebite...

Funcțiile Parlamentului în România

1. INTRODUCERE: evoluție si noțiune Parlamentul in Romania are vechi traditii, el regasindu-se inca din epoca medievala, este adevarat ca nu in...

Reglementarea falimentului în instituțiile de credit din România

SISTEMUL BANCAR – ELEMENT COMPONENT AL SECTORULUI TERŢIAR DIN ECONOMIA NAŢIONALĂ „Sistemul bancar - element component al sectorului terţiar din...

Ai nevoie de altceva?