Arhitectura industrială

Seminar
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 10950
Mărime: 5.33MB (arhivat)
Publicat de: Alexia P.
Puncte necesare: 0
Facultatea de Geografie
Universitatea din Bucuresti, Bucuresti
Specializare: Geografia Turismului

Cuprins

  1. I. Introducere 4
  2. Definiția și conceptul patrimoniului turistic 4
  3. Definirea arhitecturii industriale și importanța elementelor de inginerie în acest context 6
  4. Motivația și relevanța studiului în contextul României 7
  5. Metodologie 7
  6. II. Istoric și evoluție în contextul României 8
  7. Prima etapă - sfârșitul secolului XIX 10
  8. A doua etapă - perioada interbelică 11
  9. A treia etapă - perioada postbelică 12
  10. III. Elemente majore de inginerie în arhitectura industrială din România 13
  11. Poduri și viaducte emblematice și reprezentative din diverse regiuni ale României 13
  12. Baraje importante și remarcabile construite în țară 21
  13. Porturi de importanță strategică pentru economia națională 26
  14. Aeroporturi și terminale de referință 29
  15. Fabrici și uzine notabile 32
  16. Faruri și sisteme de semnalizare maritimă cu valoare istorică sau tehnică 33
  17. IV. Caracteristici și aspecte de proiectare specifice României 37
  18. Materiale tradiționale și tehnici de construcție locale utilizate în elementele de inginerie 37
  19. Adaptarea proiectelor la condițiile geografice și climatice ale României 38
  20. Rolul elementelor de inginerie în infrastructura și dezvoltarea economică a țării 39
  21. V. Conservarea și protejarea patrimoniului industrial în România 40
  22. Importanța conservării și restaurării elementelor de inginerie din arhitectura industrială 40
  23. Legislația pentru protejarea patrimoniului industrial românesc 42
  24. VI. Impactul asupra mediului și sustenabilitate în context românesc 43
  25. Evaluarea impactului asupra mediului al construcției și operării elementelor de inginerie în România 43
  26. Strategii și practici pentru reducerea impactului negativ asupra mediului în procesul de dezvoltare a infrastructurii 45
  27. Perspective și direcții viitoare pentru creșterea sustenabilității în proiectele de arhitectură industrială din România 45
  28. VII. Concluzii și perspective 47
  29. Rezumatul principalelor constatări din analiza arhitecturii industriale în context românesc 47
  30. Implicațiile și recomandările pentru conservarea și dezvoltarea viitoare a patrimoniului industrial din România 47
  31. Posibile direcții de cercetare și intervenții în acest domeniu pentru promovarea dezvoltării durabile și a patrimoniului cultural industrial. 48
  32. Bibliografie 49

Extras din seminar

I. Introducere

Definiția și conceptul patrimoniului turistic

Patrimoniul turistic, investigat de cercetătorii Ielenicz și Comănescu în 2006, precum și de Cândea, Simion și Bogan în 2012, reprezintă un complex de elemente naturale, sociale, economice și culturale. Acesta include toate facilitățile necesare pentru activitățile turistice dintr-o anumită zonă (oraș, județ, regiune, țară etc.) cum ar fi linii de comunicație, bază de cazare, tratament, masă, facilități pentru divertisment și instruire, etc.).

De-a lungul cercetărilor, s-a subliniat că patrimoniul turistic este esențial în formarea ofertei turistice și este alcătuit din bunuri atât publice, cât și private, protejate și valorificate conform legislației, conform Ordonanței de Urgență nr. 58/1998. Această definiție cuprinde atât resursele turistice naturale, cât și cele create de om, și include structurile necesare pentru exploatarea lor în scopuri turistice, așa cum au subliniat Cândea, Simion și Bogan în 2012.

Totuși, este important să reținem că patrimoniul turistic rămâne doar un potențial turistic sau o resursă turistică naturală și/sau antropică dacă nu este dezvoltat prin noi investiții în infrastructura și facilități turistice, conform aceleiași surse.

Termenul "patrimoniu" derivă din latinul "patrimonium" și a dat naștere unor cuvinte similare în alte limbi precum "patrimone" în franceză, "patrimonio" în italiană, "heritage" în engleză și "erbe" în germană. Este un termen polisemantic, necesitând clarificări atât în ceea ce privește sensul său, cât și domeniul său de aplicare.

În ciuda faptului că acest termen poate acoperi totalitatea bunurilor care pot fi moștenite de la o generație la alta, atât de către entități fizice, cât și juridice, într-un domeniu specific de activitate, el se referă la acele bunuri care sunt caracteristice și esențiale pentru dezvoltarea și existența sa.

În contemporaneitate, conceptul și semnificația termenului "patrimoniu" au devenit un obiect principal al politicilor în domenii economice, sociale și culturale. În sfera economică, acesta se referă la bunurile și obiectele de patrimoniu care sunt asociate turismului și economiei creative. Astfel, patrimoniul este un concept transdisciplinar, deoarece utilizează date și informații dintr-o varietate de domenii, inclusiv cele menționate mai sus.

Patrimoniul este strâns legat de existența unui teritoriu specific, fie că este vorba despre un anumit spațiu geografic cu trăsături distinctive, o localitate urbană sau rurală, sau o comunitate demografică cu caracteristici etnice definitorii. Acesta poate fi transmis din generație în generație și servește ca fundament al sentimentului de identitate colectivă și al comunității istorice.

Conform Organizației Mondiale a Turismului, patrimoniul turistic cuprinde totalitatea bunurilor naturale și culturale, atât materiale, cât și imateriale, ale unui teritoriu specific, delimitat administrativ. Este considerat un bun colectiv, accesibil publicului larg, care reflectă o anumită moștenire și identitate socio-culturală distinctivă.

În viziunea acestei organizații, patrimoniul turistic include obiective naturale și culturale care pot fi valorificate prin diversele activități turistice disponibile.

Definiția patrimoniului industrial

Patrimoniul industrial este constituit din mărturiile culturii industriale care au

semnificație istorică, tehnologică, socială, arhitecturală și științifică. Aceste mărturii pot

fi clădiri, mașini și instalații, laboratoare, mori și fabrici, mine și situri pentru procesare și

rafinare, depozite, locuri în care energia este generată, transmisă și folosită, structuri și

infrastructuri de transport, precum și locuri folosite pentru activități sociale legate de

industrie cum ar fi locuințe, lăcașuri de cult, clădiri pentru educație.

Definirea arhitecturii industriale și importanța elementelor de inginerie în acest context

Arhitectura industrială este o mărturie a dezvoltării tehnicii și tehnologiei, și a

schimbărilor majore produse de era industrială în structurile sociale, economice și culturale ale

civilizației occidentale.

Proiectarea arhitecturii industriale este crucială pentru a susține operațiunile specifice ale unei industrii sau întreprinderi. Elementele de inginerie sunt fundamentale pentru asigurarea funcționalității clădirilor și facilităților industriale, inclusiv optimizarea fluxului de materiale și echipamente, asigurarea accesului la utilități și îmbunătățirea eficienței energetice.

Arhitectura industrială trebuie să fie robustă și să reziste la uzură și condiții extreme. Elementele de inginerie, cum ar fi materialele de construcție durabile și sistemele de izolație termică și acustică, sunt proiectate pentru a garanta durabilitatea și longevitatea clădirilor și facilităților industriale.

Bibliografie

Andra-Maria A., (2020), Valorificarea patrimoniului industrial național. Dezvoltarea socio-culturală a comunităților existente, București

Bogan E., Cândea M., Simion T., (2021), Patrimoniul Turistic al României, Editura Universitară, București)

Erdeli G., Cândea M., Peptenatu D., Simion T., (2003), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București)

Iamandescu I.I., (2006), Protecția patrimoniului industrial și arheologia industrială din România - Scurtă Privire de asnsamblu

Ionescu A.G., (2018), Conversia funcțională a siturilor industriale, București

Lakatoș, Andrei Eugen, Spații cu valență culturală în contextul conversiei funcționale a patrimoniului industrial, Ed. Universitară “Ion Mincu”, București, 2013)

Merciu, G. et all. (2012). Patrimoniul arhitectural industrial romanesc - trecut și prezent. Urbanism. Arhitectura. Constructii.

Pop I., Geografia turismului, Editura Universitară București

Ronchetta C., Trisciuoglio M. (2008), Piemonte artee patrimonio industriale, Progettare per il patrimonio industriale, Celid Ed., Torino, pag. 366-371

Sathyabama Institute of Science and Technology, (n.d.), Unit - 1 Introduction to Conservation, https://sist.sathyabama.ac.in/sist_coursematerial/uploads/SAR1502.pdf

TICCIH - The Moscow Charter for the industrial heritage, 2003

- **, (2018), Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, editura Paideia, București

https://www.cimec.ro/patrimoniuindustrial/ProtectiaPIN/0%20arheologia%20industriala.htm#_ftn1 , accesat la 09.04.2023

https://ro.wikipedia.org/ , accesat la 09.04.2023

Preview document

Arhitectura industrială - Pagina 1
Arhitectura industrială - Pagina 2
Arhitectura industrială - Pagina 3
Arhitectura industrială - Pagina 4
Arhitectura industrială - Pagina 5
Arhitectura industrială - Pagina 6
Arhitectura industrială - Pagina 7
Arhitectura industrială - Pagina 8
Arhitectura industrială - Pagina 9
Arhitectura industrială - Pagina 10
Arhitectura industrială - Pagina 11
Arhitectura industrială - Pagina 12
Arhitectura industrială - Pagina 13
Arhitectura industrială - Pagina 14
Arhitectura industrială - Pagina 15
Arhitectura industrială - Pagina 16
Arhitectura industrială - Pagina 17
Arhitectura industrială - Pagina 18
Arhitectura industrială - Pagina 19
Arhitectura industrială - Pagina 20
Arhitectura industrială - Pagina 21
Arhitectura industrială - Pagina 22
Arhitectura industrială - Pagina 23
Arhitectura industrială - Pagina 24
Arhitectura industrială - Pagina 25
Arhitectura industrială - Pagina 26
Arhitectura industrială - Pagina 27
Arhitectura industrială - Pagina 28
Arhitectura industrială - Pagina 29
Arhitectura industrială - Pagina 30
Arhitectura industrială - Pagina 31
Arhitectura industrială - Pagina 32
Arhitectura industrială - Pagina 33
Arhitectura industrială - Pagina 34
Arhitectura industrială - Pagina 35
Arhitectura industrială - Pagina 36
Arhitectura industrială - Pagina 37
Arhitectura industrială - Pagina 38
Arhitectura industrială - Pagina 39
Arhitectura industrială - Pagina 40
Arhitectura industrială - Pagina 41
Arhitectura industrială - Pagina 42
Arhitectura industrială - Pagina 43
Arhitectura industrială - Pagina 44
Arhitectura industrială - Pagina 45
Arhitectura industrială - Pagina 46
Arhitectura industrială - Pagina 47
Arhitectura industrială - Pagina 48
Arhitectura industrială - Pagina 49
Arhitectura industrială - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Arhitectura industriala.docx

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Resurse Turistice

RESURSELE TURISTICE Ca parte componenta a ofertei turistice, alaturi de echipamentele de productie, masa de bunuri destinate consumului turistic,...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Geografia resurselor - Cărbunii

Cărbunii Definiție: Cărbunele este o rocă sedimentară caustobiolitică, ce provine din incarbonizarea resturilor vegetale. Procesul de...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Potențialul Turistic al Municipiului Arad

Introducere Localizarea geografică Oraşul Arad este situat în extremitatea vestică a ţării (aprox. 50 km de graniţa de vest), în câmpia...

Modalități de promovare a potențialului turistic din Județul Vâlcea - studiu de caz - Stațiunea Călimănești-Căciulata

INTRODUCERE Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul...

Studiu și Dispozitiv - QP privind Desfacerea Cutiilor de Conserve

1.GENERALITATI 1.1 Declaratia de originalitate Prin prezenta declar ca lucrarea are caracter de originalitate, ea nefacand parte dintr o...

Europa multiculturală - Franța

1. Asezare geografica, vecini Franta este situata în emisfera nordica, aproximativ la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord între...

Monumente de arhitectură în Județul Timiș - secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea

Capitolul I Scurt istoric al judeţului Timiş Ofensiva pornită de Imperiul Habsburgic împotriva Porţii Otomane la sfârşitul veacului al XVII-lea...

Amenajarea turistică a regiunii de nord a Republicii Moldova

INTRODUCERE Amploarea fluxurilor turistice interne şi internaţionale pune din ce în ce mai multe probleme economice, sociale şi ecologice...

Regenerarea și dezvoltarea arhitecturii industiale în centrele urbane

I. Introducere Argument “Restaurăm stricăciunile? Preiei ce a rămas din clădirea veche și o faci să arate ca nouă ? Sau arăți ce s-a întâmplat...

Analiza componentelor produsului turistic

Argument Privit din punctul de vedere al turistului, produsul turistic se referă la totalitatea experienţelor pe care acesta le trăieşte din...

Ai nevoie de altceva?