Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita

Seminar
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 6223
Mărime: 2.57MB (arhivat)
Publicat de: Alexia P.
Puncte necesare: 0
Facultatea de Geografie
Universitatea din Bucuresti, Bucuresti
Specializare: Geografia Turismului

Cuprins

  1. I. INTRODUCERE
  2. 1.1 Cadrul teoretic conceptual
  3. 1.2 Istoricul cercetării geomorfositurilor
  4. 1.3 Obiectivele studiului
  5. II. AREALUL DE STUDIU
  6. 2.1 Localizare
  7. 2.2 Geologie
  8. 2.3 Relief
  9. III. METODOLOGIE
  10. IV. REZULTATE ȘI DISCUȚII
  11. 4.1 Selecția și clasificarea geomorfositurilor
  12. 4.2 Valoarea turistică a geomorfositurilor
  13. a. valoarea scenica
  14. b. valoarea științifică
  15. c. valoarea culturală
  16. d. valoarea economică
  17. e. valoarea turistică globală
  18. V. CONCLUZII
  19. VI. BIBLIOGRAFIE

Extras din seminar

I. INTRODUCERE

1.1 Cadrul teoretic conceptual

Termenul de geomorfosit este definit ca o formă de relief cu o importanță științifică deosebită, căreia omul i-a atribuit valoare în funcție de percepție si utilizare. Geomorfositurile pot dobândi un ansamblu de valori, cea mai importantă fiind cea științifică, la care se adaugă valoarea estetică, culturală, economică. (Ovreiu, 2021)

Conform lui M. Panizza siturile geomorfologice se definesc drept forme de relief și/sau procese geomorfologice care au căpătat valoare estetică, științifică, culturală, istorică și sau economică, datorită percepției umane care s-a realizat și s-a adâncit în timp odată cu dezvoltarea societății omenești.

Cele mai multe definiții care au fost acordate geomorfositurilor insistă pe diferența între forma de relief și situl sau geotopul geomorfologic. Prima categorie de termeni se referă la relief privit obiectiv (ca obiect de studiu al geomorfologiei generale-alcătuire, geneză, dinamică), în timp ce a doua categorie de termeni se referă la procesul de atribuire a unei valori de către om, o latură subiectivă (obiectul de studiu al geomorfologiei culturale).

Reynard consideră că pentru geomorfosituri corespund trei caracteristici principale, componenta estetică, caracterul dinamic și taxonomia scării de evaluare. (Posea, 2012)

Geomorfositurile se pot clasifica după mai multe criterii. Un prim criteriu este cel temporal. Geomorfositurile trebuie să fie delimitate spațial și temporal, astfel se disting geomorfosituri active și pasive. Geomorfositurile active conduc la înțelegerea reliefului actual, de exemplu vulcanii activi. Geomorfositurile active sunt cheia reconstituirii condițiilor paleogeografice și paleoclimatice, iar în final determină dezvoltarea geomorfositurilor pasive. Geomorfositurile pasive constituie ”arhive” ale paleomediilor în care au apărut și s-au dezvoltat formele de relief respective și permit stabilirea evoluției și vârsta reliefului, de exemplu umerii glaciari pentru determinarea variațiilor climatice, martori de eroziune etc.

Criteriul genetic este un alt criteriu de clasificare. În urma acestuia se deosebesc situri geologico-gromorfologico (chei, defilee, cascade, peșteri, platouri carstice, forme dezvoltate pe sare/brecia sării/gips, forme de relief vulcanice/glaciare/create de vânt/litrale, creste, etc), geomorfologico-hidrologice (izvoare, lacuri glaciare/carstice/de baraj natural/vulcanice etc), geomorfologico-botanice (mlaștini și turbării cu diferite specii relicte sau endemice), geormorfologico-antropice (galerii, mine, cariere, ocne de sare, lacuri antropice) și cultural-spirituale (biserici, mânăstiri, urme de așezări din perioada elenică/daco-romană, cetăți medievale).

Totodată, mai pot fi clasificate din punct de vedere al importanței turistice (locală, regională, națională, internațională) și din punct de vedere al mărimii (punctuale, lineare, areale).

1.2 Istoricul cercetării geomorfositurilor

Pentru prima dată geomorfositurile au atras atenția și au fost definite în 1993 când M. Panizza formulează prima definiție a acestora, dar mai ales începând cu 2003, când apare cea mai importantă lucrare în domeniu, Geomorfologie culturală (M. Panizza, S.Piacente, 2003). Importanța teoretică și practică a geomorfositurilor a determinat Asociația Internațională a Geomorfologilor (IAG) să creeze un grup de lucru consacrat geomorfositurilor începând din anul 2001 de la a 5 a Conferință Internațională de Geomorfologie care a avut loc la Tokyo. Cercetările acestui grup vizează următoarele direcții: definiția geomorfositurilor, metode de evaluare, tehnici de cartografiere și protectia lor. Termeni legați de domeniu au fost publicați și în Encyclopedia of Geomorphology editată de A. Goudie și publicată de IAG în 2003.

Evaluarea geomorfositurilor a stat încă de la început în atenția specialiștilor. Astfel, au fost realizate diferite metode de evaluare, care au fost aplicate în diferite spații geografice. Din aplicarea acestora a rezultat necesitatea elaborării unor criterii clare, obiective pentru a cuantifica valorile geomorfositurilor în cadrul grupului de lucru a AIG.

Cercetătorii de la Universitățile din Cantabria, Valladolid, Modena și Lausanne au dezvoltat diferite metode de evaluare. Specialiștii de la universitățile din Pavia și Modena au definitivat o legendă unitară utilizabilă în G.I.S pentru crearea unei baze de date legate de geomorfosituri. Cele mai importante instituții unde există preocupări legate de geomorfosituri ca entități geomorfologice și utilizarea lor de către om sunt Universitatea din Modena (Mario Panizza, Sandra Piacente, Mauro Soldati, Paola Coratza) și Institutul de Geografie al Universității din Lausanne, unde echipa condusă de Emmanuel Reynard a realizat prima bibliografie completă în ceea ce privește geomorfositurile și valorificarea acestora în activitatea turistică.

În 2009 apare prima lucrare Geomorphosites (Editura Verlag Dr. Friedrich) sub coordonarea lui Emmanuel Reynard, Paola Coratza și Geraldine Regolini-Bissig în care sunt sintetizate cele mai importante aspecte teoretice, metodologice și practice privind geomorfositurile.

În ceea ce privește apariția și dezvoltarea teoretică, dar și practică a conceptelor de geoparc, geoconservare și geodiversitate putem menționa o serie de manifestări științifice internaționale care au avut loc în perioada 2004-2008: Beijing (2004), Florența (2004), Lesvos (2005), Salt Lake City (2005), Belfast (2006), Edinburgh (2007), Germania (2008).

În literatura românescă, prima inițiativă de a studia geomorfositurile a fost prezentă la Universitatea din Oradea, și s-a referit îndeosebi la siturile geomorfologice din Munții Apuseni. La Universitatea din București s-a desfășurat o activitate de cercetare a geomorfositurilor din Carpații Orientali, Carpații Meridioanli, Podișul Mehedinți și Podișul Dobrogei. În 2011, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a realizat studii de evaluare a geomorfositurilor din Depresiunea Transilvaniei și zonele carpatice limitrofe.

Prima lucrare de sinteză la nivelul României care tratează diversitatea geomorfolofică este elaborată de Comănescu și Nedelea. În cadrul acesteia sunt aplicate și comparate mai multe metode de evaluare a geomorfositurilor: Pralong (2005); Coratza, Giusti (2005); Bruschi, Cendrero (2005); Serrano, Gonzales Trueba (2005); Reynard et al (2007); Pereira et al. (2007); Zouros (2007); Comănescu et al (2012) pentru un areal montan reprezentativ din România. (Ovreiu, 2021)

Bibliografie

Materială:

Micalevich-Velcea, Geografia Carpaților și a Subcapaților românești, editura Didactică și Pedagogică, București, 1982

O. Marcu, Munții Harghita. Ghid turistic (Munții noștri 37), editura Sport-Turism, 1986

Ovreiu A.B., Masivul Cozia. Studiu de geomorfologie aplicată, editura Transversal, Târgoviste, 2021

Posea G., Relieful resursa de bază a turismului. Geomorfodiversitate și geomorfosituri, editura Fundația România de Mâine, București, 2012

Schreiber W. E., Munții Harghita. Studiu Geomorfologic, editura Academiei Române, București, 1994

WEB:

https://www.agerpres.ro/documentare/2023/11/02/rezervatii-naturale-lacul-sfanta-ana--1196311

https://norishorul-calator.com/2022/08/31/tinovul-mohos/

https://www.visitharghita.com/ro/places/tinovul-luci-sancraieni-r8m--ryx3gw6aa

https://visitcovasna.com/places/rezervatia-naturala-cheile-varghisului-mwovwzqmgugc-q

https://www.patruzari.ro/vf-harghita-madaras-drumetie-usoara-in-muntii-harghita/#google_vignette

Preview document

Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 1
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 2
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 3
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 4
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 5
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 6
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 7
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 8
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 9
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 10
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 11
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 12
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 13
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 14
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 15
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 16
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 17
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 18
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 19
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 20
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 21
Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Munții Harghita - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din Muntii Harghita.docx

Ai nevoie de altceva?