Anatomie LP

Topografie radiculo-vertebrala

- are forma unui cilindru turtit antero-posterior

- incepe deasupra lui C1 si se termina intre L1-L2

- 43-45 cm lungime

- prezinta doua intumescente (pt. plexurile pt. nervii membrelor): C5-T1 si T12-L2

- nervii ies prin gaurile intervertebrale

MM DM - dermatomere

VM - visceromere

NM - neuromer

NRNE = NRORcj = NRNSP

Maduva spinarii se termina prin conul medular care se continua pana la coccis cu filum terminale (FT).In prima portiune a acestuia, exista o mica dilatatie (ventricul terminal) si de o parte si de alta nervii rudimentari coccigieni 2 si 3.

Portiunea distala a FT fuzioneaza cu dura mater si se termina in periostul coccisului.

Ca dovada a metameriei initiale, maduva este organizata in segmente numite neuromere.

Un neuromer inerveaza un visceromer si un dermatomer, toate cu acelasi numar.

Desi maduva spinarii este mai scurta decat canalul medular, nr. deo neuromere este egal cu nr. orificiilor de conjugare intervertebrale si cu nr. nervilor spinali.

Intotdeauna nervul spinal paraseste canalul vertebral prin gaura de conjugare cu acelasi nr. cu nervul si cu neuromerul de origine; drept urmare, in partea inferioara nervii spinali sunt foarte oblici, acopera conul medular si filum terminale si formeaza COADA DE CAL.

NM md. cervicale se termina in dreptul vertebrei C6

toracale se termina in dreptul vertebrei T9

lombare se termina in dreptul vertebrei T11

sacro-coccigiene se termina in dreptul vertebrei L2

Astfel, in regiunea cervicala inferioara NM de origine a nervilor spinali se gaseste cu 2 vertebre mai sus.

Pentru regiunea toracala superioara NM de origine se gaseste cu 3 vertebre mai sus.

Pentru regiunea toracala inferioara NM de origine se gaseste cu 4 vertebre mai sus.

Pentru nervii lombari superiori NM de origine se gasesc cu 5 vertebre mai sus.

Pentru nervul coccigian NM de origine se gaseste cu 11 vertebre mai sus.

Impartirea md. spinarii in neuromere e dovada metameriei initiale; corespondenta VM, DM

Configuratia externa

- membrana limitanta externa de natura gliala, care o acopera la exterior; aceasta trimite un sept median posterior pana la substanta cenusie

- un sant median posterior putin adanc

- doua santuri intermediare (numai in regiunile cervicala si toracala superioara)

- santurile postero-lateral si antero-lateral prin care trec radacinile posterioare si anterioare ale nervilor spinali

- fisura anterioara, adanca, dar care nu ajunge pana la substanta cenusie; in interiorul fisurii pia mater formeaza o structura celulara densa =linea splendens prin care trec ramurile arterei spinale anterioare

Substanta alba

Pe sectiune transversala observam ca substanta alba este asezata la periferie sub forma de cordoane; substanta alba este formata din fibre nervoase organizate in fascicule si celule gliale interfasciculare.

Cordoane:

- anterioare – intre coarnele anterioare si fisura anterioara

- laterale – intre coarnele anterioare si coarnele posterioare

- posterioare – intre coarnele posterioare si SMP

Comisura alba – intre fisura anterioara si substanta cenusie intermediara (locul unde se intersecteaza fasciculele termice si dureroase).

Substanta cenusie

-formata din:

- corpi neuronali

- fibre

- glie

- este dispusa central si pe sectiune transversala poate fi comparata cu litera H astfel incat ii putem descrie:

- coarne:

- posterioare, lungi si subtiri

- laterale, numai in regiunea toracala si cervicala inferioara

- anterioare, scurte si groase