Sistemul Nervos

Curs
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Anatomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 6475
Mărime: 34.25KB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Extras din curs

SISTEMUL NERVOS

Totalitatea organelor alcătuite predominant din ţesut nervos specializat în recepţionarea, transmiterea şi prelucrarea tuturor excitaţiilor sau informaţiilor culese din mediul extern sau intern formează sistemul nervos. Sistemul nervos adaptează organismul la mediul extern şi dirijează funcţiile interne ale acestuia. El primeşte toate excitaţiile sau stimulii proveniţi din contactul permanent al organismului cu lumea exterioară, precum şi toate excitaţiile sau stimuli proveniţi din diferite ţesuturi şi organe ale corpului. Aceste funcţii se realizează în principal prin acte reflexe care au la bază ca unitate structurală arcurile reflexe. Reamintim că un arc reflex este alcătuit dintr-un receptor, o cale aferentă, un centru nervos, o cale eferentă şi un efector.

Măduva spinării

Este un segment al sistemului nervos central aşezat în canalul vertebral. Ea se întinde de la nivelul primei vertebre cervicale până la nivelul celei de a doua vertebre lombare, unde se termină printr-o porţiune conică, denumită conul medular. Măduva spinării are o lungime cuprinsă între 43 - 45 cm şi un diametru de circa 1 cm. Conul medular al măduvei spinării se continuă ci o formaţiune filiformă, numită filum terminale, care ajunge până la baza coccisului, unde se prinde de ligamentul coccigian.

Configuraţia externă. Măduva spinării are forma unui cilindru uşor turtit anteroposterior şi are cinci porţiuni: cervicală C1-3, cervicotoracală (umflătura brahială), C4 - D1, toracală D2 - 10, umflătura lombară D11 - D1, con medular L1 - 2. Pe faţa anterioară a măduvei spinării se găseşte un şanţ de aproximativ 3 mm, cunoscut sub numele de fisura mediană anterioară, iar pe faţa posterioară, un şanţ mult mai adânc, numit şanţul median posterior. Şanţul median posterior se continuă cu septul median posterior, alcătuit din ţesut glial. De o parte şi de alta a fisurii mediane anterioare se găseşte câte un şanţ superficial, numit şanţ colateral ventral,, în care se află rădăcinile anterioare ale nervilor rahidieni. De asemenea, de o parte şi de alta a şanţului median posterior există câte un şanţ lateral, numit şanţul colateral dorsal. In cele două şanţuri laterale posterioare pătrund rădăcinile posterioare ale nervilor rahidieni.

Din aceste regiuni pornesc 31 de perechi de nervi spinali, 8 perechi de nervi cervicali, 12 perechi de nervi toracali, 5 perechi de nervi sacrali şi 1 pereche de nervi coccigieni. Fiecare segment din măduva spinării care dă naştere unei perechi de nervi spinali poartă numele de segment spinal sau neuromer.

Structura internă, în mijlocul ei se află un canal, numit canalul ependimar. Este alcătuit din două feluri de substanţe, cenuşie şi aibă.

Substanţa cenuşie este aşezată central şi dispusă astfel, încât seamănă cu litera H sau cu un fluture cu aripile desfăcute. Porţiunea transversală de substanţă cenuşie care uneşte cele două jumătăţi laterale se numeşte comisura cenuşie, în interiorul căreia se găseşte canalul central sau canalul ependimar. Acesta împarte comisura cenuşie în două părţi, una anterioară, numită comisura cenuşie anterioară, şi una posterioară, numită comisura cenuşie posterioară. Un plan frontal împarte fiecare "aripa de fluture " în câte două porţiuni, numite coarne, unul aşezat anterior şi altul aşezat posterior. Cornul anterior, dă naştere rădăcinii anterioare a nervilor spinali, iar cornul posterior, mai subţire, dă naştere rădăcinii posterioare a nervilor spinali, între cornul anterior şi posterior de pe aceeaşi parte din regiunea toracală şi lombară a măduvei spinării se găsesc coamele laterale numai în regiunea toracală superioară, între cornul lateral şi cel posterior se află substanţa reticulară a măduvei spinării.

în coarnele anterioare se găsesc neuronii radicuiari, numiţi şi neuroni somatomotori sau, mai simplu, neuroni motor alfa gama şi de asociaţie. Prin urmare, coarnele anterioare, prin structura lor neuronală, alcătuiesc zona somatomotorie a substanţei cenuşii.

Neuronii visceromotori formează zona visceromotorie, cu un rol de comandă în mobilitatea musculaturii netede. Neuronii viscerosenzitivi, situaţi în jumătatea posterioară a cornului lateral, formează zona viscerosenzitivă care recepţionează excitaţiile venite de la viscere, în coarnele posterioare se găsesc neuronii senzitivi. Aceştia formează zona somatoreceptoare a substanţei cenuşii. Substanţa reticulară a măduvei spinării este formată din grupuri de neuroni aşezaţi "în reţea ".

Substanţa albă a măduvei spinării este formată din fibre nervoase mielinice şi amielinice, precum şi din nevroglii. Unele dintre aceste fibre trec dintr-o parte într-alta, alcătuind comisura aibă, aşezată în partea anterioară a comisurii cenuşii. Substanţa albă din măduva spinării se subdivide în trei perechi de funicule sau cordoane: două anterioare, două laterale şi două posterioare. Cordonul anterior se găseşte între fisura mediană anterioară şi cordonul anterior. Cele două cordoane anterioare sunt unite prin comisura albă. Cordonul lateral se găseşte între cornul anterior şi posterior al substanţei cenuşii. Cordonul posterior se află între cornul posterior şi fisura midiană posterioară. O parte din fibrele nervoase care alcătuiesc cordoanele sau funiculele reprezintă prelungiri ale neuronilor situaţi în substanţa cenuşie a măduvei spinării. O altă parte din fibrele nervoase care alcătuiesc funiculele sunt prelungiri ale neuronilor situaţi în ganglionii nervoşi periferici şi în centrii nervoşi din encefal. în cele ce urmează vom prezenta fasciculele sau tracturile ascendente şi descendente din măduva spinării.

a) Fasciculele ascendente sunt formate din axonii neuronilor senzitivi ai ganglionilor spinali şi din axonii neuronilor senzitivi din coarnele posterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre conduc totalitatea impulsurilor primite de piele, muşchi, tendoane şi aponevroze la centrii encefalici (bulb, cerebel, talamus).

Fasciculul spinotalamic anterior este situat în cordonul anterior al măduvei spinării

Preview document

Sistemul Nervos - Pagina 1
Sistemul Nervos - Pagina 2
Sistemul Nervos - Pagina 3
Sistemul Nervos - Pagina 4
Sistemul Nervos - Pagina 5
Sistemul Nervos - Pagina 6
Sistemul Nervos - Pagina 7
Sistemul Nervos - Pagina 8
Sistemul Nervos - Pagina 9
Sistemul Nervos - Pagina 10
Sistemul Nervos - Pagina 11
Sistemul Nervos - Pagina 12
Sistemul Nervos - Pagina 13
Sistemul Nervos - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Sistemul Nervos.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul Muscular

Muschii reprezinta o componenta importanta a organismului, reprezentand aproximativ 40-45% din greutatea totala a corpului. Muschii reprezinta un...

Sistemul Muscular

Miscarile corpului Fiecare miscare a corpului, de la o clipire a unei pleoape pâna la un salt în aer, este posibila datorita muschilor si...

Sistemul Nervos

Sistemul nervos Sistemul nervos este esential pentru perceptia senzoriala, perceptia durerii si a placerii, controlul miscarilor si reglarea...

Aparatul respirator

Aparatul respirator (Apparatus respiratorius) este alcatuit dintr-un ansamblu de organe care concura la restauratia gazoasa a sângelui, la...

Aparatul urinar

Organele care formeaza aparatul urogenital (Apparatus urogenitalis) sunt în strânse relatii genetice si morfologice. Organele aparatului urinar...

Sistemul Muscular

S6 6. Sistemul muscular 6.1 Generalitaţi Muşchii sunt organe contractile care prin scurtare produc mişcare. Amplitu¬dinea mişcării este în...

Cursuri Anatomie

Sinartroze (articulaţii fibroase) - fixe Amfiartroze – semimobile Diartroze (articulaţii sinoviale) - mobile între oase există ţesut conjunctiv...

Craniu

Pe portiunea superioara a coloanei vertebrale Forma ovala, mai lat anterior Din oase turtite, neregulate, care nu se misca unul fata de celalalt...

Te-ar putea interesa și

Îngrijiri specifice asistenței medicale acordate pacienților cu boala Alzheimer

Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC) , cuprinzand encefalul si maduva spinarii...

Îngrijirea Bolnavului cu Boala Parkinson

ARGUMENT Te poţi simţi singur, deznădăjduit abătut, trist, dar niciodată învins. Poţi pierde, poţi greşi, poţi suferi, dar nu te gândi să...

Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE MEDICALĂ A exercita corect medicina inseamnă a răspunde promt, onest si intelegere la diferite nevoi...

Îngrijirea pacientului cu boala Parkinson

Te poti simti singur, deznadajduit abatut, trist, dar niciodata invins.Poti pierde, poti gresi, poti suferi, dar nu te gandi sa abandonezi....

Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu hemoragie cerebrală

ARGUMENT Hemoragia cerebrala sau accidentul vascular cerebral hemoragic continuă să reprezinte o afecțiune neurologică gravă, care ucide anual mii...

Rolul asistenței medicale în îngrijirea pacienților cu accident vascular cerebral ischemic

INTRODUCERE Cu câteva decenii în urmă existau posibilități restrânse de profilaxie și tratatament ale accidentului vascular cerebral ischemic în...

Accident Vascular Cerebral

INTRODUCERE Accidentul vascular cerebral (AVC) continuă să reprezinte o afecțiune neurologică gravă care ucide anual mii de persoane, fiind una...

Aparatul circulator - sistemul nervos

APARATUL CIRCULATOR Circulatia mediului intern se realizeaza prin doua sisteme vasculare inchise - unul sangvin si celalalt limfatic. In ambele...

Ai nevoie de altceva?