Extras din curs
Tema 8. Situaţia geoeconomică a Republicii Moldova
1. Aprecierea geoeconomică şi geopolitică a Republicii Moldova.
2. Crearea complexului de ramuri a economiei naţionale şi a spaţiului
geoeconomic.
3. Relaţiile economice externe - semnificaţii geoeconomice.
1. Aprecierea geoeconomică şi geopolitică a Republicii Moldova.
Republica Moldova, stat tînăr, situat în Sud-Estul Europei Centrale, a apărut pe harta politică
a lumii la 27 august în urma dezmembrării URSS. De fapt, apariţia pe harta politică ca
unitate politico-administrativă ţine de 1940 după ce armata sovietică ocupă teritoriul
interfluviului Nistru şi Prut pe 28 iunie. La 2 august 1940 s-a format RSSM (Republica
Sovietică Socialistă Moldovenească), cuprinzînd oraşul Chişinău şi 6 judeţe situate între Prut
şi Nistru. Ulterior acestui teritoriu îi sunt alipite oraşul Tiraspol şi cele 5 raioane
administrative din stânga Nistrului, din fosta RSSAM (Republica Sovietică Socialistă
Autonomă Moldovenească) formată în 1924 în componenţa Ucrainei. Din două spaţii
geografice mici de pe malul stâng şi drept al Nistrului apare o structură nouă RSSM, în
componenţa URSS, care avea să existe în această formulă până la obţinerea independenţei la
27 august 1991. La aceasta cotitură istorică R. Moldova îşi realizează şansa istorică de a se
transforma într-un stat suveran şi independent. Însă se ştie că drumul spre afirmare nu a fost
obţinut uşor şi că independenţa a fost plătită cu preţul unui război civil, al pauperizării
populaţiei, şomajului şi emigraţiilor masive, blocadei economice din partea F. Ruse,
principalul partener comercial. Deşi actualmente R. Moldova este recunoscută de majoritatea
statelor lumii ca subiect de drept internaţional suveranitatea nu este una deplină, deoarece nuşi
exercită puterea asupra Transnistriei separatiste (12,8% din teritoriu), la care se adaugă şi
prezenta unor baze militare ruseşti.
Experienţa statală a R. Moldova este una destul de mică, de doar 15 ani. Să fie asta una din
cauzele insucceselor în economie invocată adesea de autorități? Cert este că modificările
modificările frecvente de hotar, divizarea spațiului geoeconomic, ignorarea DIM (diviziunea
internaţională a muncii) și-au spus cuvîntul în dezvoltarea social-economică a Republicii
Moldova.
R. Moldova este un stat de dimensiuni mici, avînd o suprafață de 33843 km2, ocupînd poziția
a 32-a în Europa. Deși din punct de vedere geografic ea este situată în nemijlocita apropiere
de centrul Europei (aflîndu-se la 1/2 distanţă între oceanul Atlantic şi munţii Ural şi ½
distanță între ecuator și polul nord, fiind mai aproape de extremitatea sudică a Europei), din
punct de vedere geopolitic ea a avut întotdeauna o poziție periferică. Neavînd ieşire la mare,
R. Moldova este ”ancorată” de România şi Ucraina, state cu un potenţial economic mult mai
mare decît al tării noastre, dar totuşi, state cu nivel mediu de dezvoltare, state în curs de
dezvoltare, în proces de tranziţie. În pofida suprafeţei mici a R. Moldova, perimetrul
frontierelor este destul de mare: 682 km de frontiera naturală cu România care trece pe Prut
şi 1222 km frontieră cu Ucraina, din care 470 km sunt controlate de autorităţile
autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, care încă nu este amenajată
corespunzător. Pe acest sector se înregistrează cele mai multe cazuri de contrabandă. Abia în
ultima perioadă se fac încercări ca R. Moldova şi Ucraina să-şi coordoneze acţiunile în
controlul frontierelor pe segmentul transnistrean. În acest sens a fost lansat proiectul
BOMMOLUK (îmbunătăţirea controlului la frontiera moldo-ucraineană finanţat de UE cu un
buget total de 9 mln euro, fiind dirijat de consiliul coordonator al Misiunii UE).
Teritoriul republicii este traversat de cîteva căi de transport şi comerciale (căi ferate,
2
automagistrale, linii de înaltă tensiune, gazoducte) dinspre Asia Centrală şi Europa de Est
spre Europa Occidentală şi Balcani. R. Moldova este un stat intracontinental şi lipsa ieşirii la
Oceanul Planetar creează dificultăţi serioase în relaţiile economice externe. Ieşirea pe o
porţiune mică la Dunăre va îmbunătăţi pe viitor legăturile economice externe. Un avantaj
mare din punct de vedere geopolitic al teritoriului republicii îl constituie apropierea de
hotarele UE şi hotarul direct cu blocul de securitate NATO care vor schimba poziţia politicogeografică
a ţării. Hotarele statului reflectă dependenţa geopolitică de ţările estice, care direct
prin Ucraina şi indirect de către Federaţia Rusă îşi manifestă interesele geopolitice în
regiune. O particularitate a frontierelor estice o reprezintă caracterul fragmentat al acestora,
cu numeroase intrânduri, cauzînd anumite probleme de natură morfopolitică (cazul localităţii
Palanca).
R. Moldova este un stat în curs de dezvoltare, dovadă fiind indicatorii macroeconomici
destul de modeşti. Analiza dinamicii principalilor indicatori macroeconomici în perioada
independenţei statale atestă involuţii mari (tab.l).
Tab 1 Dinamica principalilor indicatori macroeconomici
(pentru pozițiile 1-3, în % față de anul precedent, preţuri comparabile)
199
1
199
2
199
3
199
4
199
5
199
6
199
7
199
8
199
9
200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
Produsul
Intern Brut
82,5 70,9 98,8 68,8 98,6 94,1 101,
6
93,5 96,2 102,
1
106,
1
107,
8
106,
6
107,
Producţia
industrială
90,0 73,0 100,
3
72,0 96,0 94,0 100 85,0 88,4 107,
7
113,
7
110,
8
115,
6
108,
Producţia
agricolă
89,0 84,0 110 76,0 103 87,0 111 88,0 91,6 96,7 106,
4
103 85,9 88,0
PIB/loc. ($
preţuri
curente)
- 290 348 323 394 443 527 465 318 353 355 446 542 682
Gradul de
acoperire a
imp. prin
exp. (%)
74,0 73,4 76,9 85,6 88,7 74,1 74,6 61,7 79,1 60,7 63,6 62,0 56,3 55,7
Sursa: Anuarul statistic de comerţ exterior al R. Moldova 1994-2003; Anuarul statistic al R. Moldova, 2005; datele
Ministerului Economiei şi Comerţului.
Perioada analizată poate fi divizată convenţional în trei etape. Prima etapă 1991-1994 - etapa
„declinului brusc" în economie, în care PIB-ul s-a diminuat în medie cu 20% anual. A doua
etapă 1995-1999 - etapă de „stabilizare depresivă " cu ritmuri mari de scădere a PIB-lui. A
treia etapă, începând cu anul 2000 am putea s-o numim relansare economică în care creşterea
anuală a PIB-ului a fost în limitele a 2-7 % .
Deşi analiza evoluţiei valorilor relative a PIB-ului atestă iniţial un declin apoi o creştere
nesemnificativă, în cifre absolute PIB-ul în anul 2000 reprezintă doar circa o treime din
nivelul anului 1990. R. Moldova a avut cel mai spectaculos declin dintre fostele republici
unionale şi aceasta situaţie s-a datorat dependenţei mare de complexul economic unional, dar
şi specializarea impusă neadecvată potenţialului existent. Declinul s-a datorat atât cauzelor
de ordin intern: uzura mare a fondurilor fixe, lipsa concurenţei, necompetitivitatea produselor
autohtone, piaţa de desfacere mică, cît și de ordin extern: diminuarea schimburilor
comerciale prin apariţiai barierelor vamale şi a dificultăţilor financiar-bancare, dependenţa
mare de importul materiilor prime, creşterea preţurilor la combustibile etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Situatia GeoEconomica a Republicii Moldova.pdf