Variante de subiecte posibile la disciplina audit intern

1. La ce se refera cadrul de referinta al auditului intern?

Acest cadru de referinţă serveşte drept bază pentru pregătirea unei diplome profesionale recunoscute pe plan mondial, pentru exercitarea auditului intern, echivalentul diplomei de expertiză contabilă în cazul revizuirii conturilor.

2. Prezentati functiile auditului intern.

Din analiza evoluţiei funcţiei auditului intern până în prezent putem aprecia următoarele elemente de implicare în viaţa entităţii auditate:

- consilierea acordată managerului;

- ajutorul acordat salariaţilor tară a-i judeca;

- independenţa şi obiectivitatea totală a auditorilor.

a) Consilierea acordată managerului

Auditul intern reprezintă o funcţie de asistenţă a managerului, pentru a-i permite să-şi administreze mai bine activităţile. Componenta de asistenţă, deconsiliere ataşată auditului intern îl distinge categoric de orice acţiune de control sau inspecţie şi este unanim recunoscută ca având tendinţe de evoluţie în continuare.

b) Ajutorul acordat salariaţilor fără a-i judeca Într-o entitate în care auditul intern face parte din cultura organizaţiei, acesta este acceptat cu interes, dar într-o entitate care se confruntă cu riscuri potenţiale importante, cu absenţa conformităţii cu reglementările de

bază, cu o eficacitate scăzută şi o fragilitate externă a acesteia, din cauza deturnărilor de fonduri, dispariţiei activelor sau fraudei, este evident că managerul respectiv va fi judecat, apreciat, considerat în funcţie de constatările auditorului intern.

c) Independenţa totală a auditorilor interni Funcţia de audit intern nu trebuie să suporte influenţe şi presiuni care ar putea fi contrare obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independenţei sub două aspecte:

- independenţa compartimentului în cadrul organizaţiei, de aceea el trebuie să funcţioneze

subordonat celui mai înalt nivel ierarhic;

- independenţa auditorilor interni, ceea ce le va asigura obiectivitatea

- în activitatea pe care o vor desfăşura.

3. Care sunt atuurile auditorului intern fata de management, in ceea ce priveste consilierea acordata managerului?

Auditorul intern dispune de o serie de atuuri faţă de management, şi anume:

- standarde profesionale internaţionale;

- buna practică recunoscută în domeniu, care îi dă autoritate;

- tehnici şi instrumente care-i garantează eficacitatea;

- independenţa de spirit, care îi asigură autonomia în conceperea de ipoteze şi formularea de recomandări;

- cercetarea şi gândirea lui sunt detaşate de constrângerile şi obligaţiile unei activităţi permanente de gestionare zilnică a unui serviciu.

4. Care sunt regulile ce trebuie respectate pentru asigurarea independentei auditorilor?

Respectarea standardului privind independenţa presupune unele reguli:

- auditul intern nu trebuie să aibă în subordine vreun serviciu operaţional;

- auditorul intern trebuie să poată avea acces în orice moment la persoanele de la toate nivelurile ierarhice, la bunuri, la informaţii, la sistemele electronice de calcul;

- recomandările pe care le formulează trebuie să nu constituie în nici un caz măsuri obligatorii pentru management.

5. Care sunt limitele ce afecteaza independentei auditorului?

În realitate, independenţa auditorului intern este supusă unei duble limitări:

- auditorul intern, ca orice responsabil din organizaţie, trebuie să se conformeze strategiei şi politici direcţiei generale;

- auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcţiei sale, dar respectând standardele de audit intern. Aceasta este o limitare deontologică, dar neînsoţită de sancţiune, şi de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună în mod conştient respectarea standardelor profesionale.

6. Cum poate fi definit auditul intern?

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă, care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajută această organizaţie să-şi atingă obiectivele, evaluând, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control şi de conducere a întreprinderii şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

7. Prezentati trasaturile auditului intern.

Organizarea funcţiei de audit intern în cadrul entităţilor impune luarea în consideraţie a următoarelor trăsături:

- universalitatea;

- independenţa;

- periodicitatea.

a) Universalitatea funcţiei de audit intern trebuie înţeleasă în raport cu aria de aplicabilitate, scopul, rolul şi profesionismul persoanelor implicate în realizarea acestei funcţii.

b) Independenţa auditorului intern semnifică faptul că acesta trebuie să aibă o gândire neîncorsetată, fără idei preconcepute, ca de exemplu „totul merge foarte bine sau totul merge foarte prost".

c) Periodicitatea auditului intern este o funcţie stabilă în cadrul entităţii şi este şi o funcţie ciclică pentru cei auditaţi. Frecvenţa auditurilor va fi determinată de activitatea de evaluare a riscurilor. Astfel auditorii interni pot audita o entitate 8-12 săptămâni şi apoi să revină după o perioadă de 2-3 ani, în funcţie de evoluţia riscurilor.

8. Care sunt principalele preocupari ale auditului intern?

Auditul intern trebuie să urmărească obiectivele generale, dar şi alte elemente, ca:

- existenţa unor disensiuni între diferite niveluri ale organizaţiei;

- existenţa anumitor lucruri care-i descurajează pe oameni să lucreze mai bine.

9. Definiti conceptual de control intern.

Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace, care include structurile organizatorice, metodele şi procedurile.