Electrotehnică

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 6 fișiere: doc, pdf
Pagini : 115 în total
Cuvinte : 43419
Mărime: 2.75MB (arhivat)
Publicat de: Cristofor Sabău
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Barba Niculai

Extras din curs

Generalităţi

Transformatorul electric este un aparat de curent alternativ a cărui funcţionare se bazează pe

legea inducţiei electromagnetice, care transformă o putere electrică alternativ㠖 putere primară de

anumiţi parametri (U1, I1) – într-o altă putere electrică alternativă - putere secundară cu parametri

schimbaţi (U2, I2), frecvenţa rămânând constantă.

Un transformator este constituit dintr-un miez feromagnetic pe care sunt montate două sau mai

multe înfăşurări izolate una de alta şi faţă de miez. Înfăşurarea care primeşte energia se numeşte

înfăşurare primară (sau pe scurt - primar), iar înfăşurarea care transmite energia unui circuit exterior,

înfăşurare secundară (sau pe scurt - secundar).

După destinaţie, transformatoarele electrice pot fi clasificate in:

- transformatoare electrice de putere, utilizate in transportul şi distribuţia energiei electrice;

- transformatoare electrice cu destinaţie specială: pentru redresoare, pentru cuptoare electrice,

pentru sudare, etc.;

- autotransformatoare;

- transformatoare de măsură;

- transformatoare de pornire;

- transformatoare de mica putere;

- transformatoare in execuţie antigrizutoasă şi antiexplozivă.

Din punctul de vedere al numărului de faze pot fi monofazate sau trifazate (uneori polifazate

pentru utilizări speciale).

Din punctul de vedere al răcirii transformatoarele pot fi răcite direct în aer sau în ulei.

Înfăşurările unui transformator cu tensiunea mai mare se mai numesc şi înfăşurări de înaltă

tensiune, iar cu cele cu tensiune mai mica, înfăşurări de joasa tensiune.

Elemente constructive

Principalele elemente constructive ale transformatoarelor sunt miezul feromagnetic,

înfăşurarea primară şi cea secundară.

a) Miezul feromagnetic, denumit adesea şi miez magnetic, reprezintă calea de închidere a

fluxului magnetic principal al transformatorului, flux produs de solenaţia de magnetizare. Constructiv,

miezul feromagnetic este format din coloane pe care sunt montate înfăşurările, şi jugurile, care servesc

la închiderea liniilor de câmp magnetic între coloane. Numărul coloanelor depinde de tipul şi numărul

de faze ale transformatorului. Întrucât înfăşurările se execută în afara miezului şi ulterior se montează

pe coloanele transformatorului, coloanele şi jugurile se îmbină prin suprapunerea sau ţeserea între ele

a tolelor. Prin îmbinarea tolelor, unde o tolă a coloanei alternează cu o tolă a jugului, se micşorează

întrefierul îmbinării (fig.2.1). Tablele ce compun miezul feromagnetic au o grosime relativ mică

(0,3-0,5mm), sunt realizate din oţel electrotehnic aliat cu siliciu şi sunt izolate între ele. Utilizarea

tolelor conduce la diminuarea pierderilor prin curenţi turbionari, iar alierea oţelului cu siliciu asigură

reducerea pierderilor, datorate atât

curenţilor turbionari, cât şi

fenomenului de histerezis.

Prin utilizarea unor tole din

oţel electrotehnic laminat la rece cu

cristale orientate, izolate cu carlit

(izolaţie ceramică) se obţine o creştere

a permeabilităţii magnetice în direcţia

laminării şi o îngustare a suprafeţei

ciclului histerezis micşorându-se

pierderile în fier şi puterea specifica de

magnetizare. Se pot realiza diferite scheme de miezuri magnetice, ca de pildă in figura 2.2. In figura

2.2-a se prezintă un transformator cu coloane la care, de regulă, fiecare din cele două bobinaje (primar

şi secundar) este împărţit pe ambele coloane pentru a se obţine o dispersie cât mai mică, în figura 2.2-b

se prezintă un transformator de mică putere (<1000VA) şi înaltă tensiune (>6kV), prin care se obţine o

schema de izolaţie convenabilă, în detrimentul pierderilor de dispersie, iar in figura 2.2-c un

transformator de mică putere în manta.

Fig. 2.1. Straturi de tole consecutive la un transformator

trifazat (asamblare prin tole ţesute).

2. Transformatorul electric

b) Înfăşurările transformatorului se execută din conductoare de cupru sau mai rar de aluminiu,

izolate în mod corespunzător. Pentru a realiza un cuplaj magnetic cât mai mare între înfăşurări, ele se

montează pe aceeaşi coloană, în următoarele forme constructive: înfăşurări concentrice şi înfăşurări

alternate. La înfăşurările concentrice înfăşurarea de joasă tensiune se montează în imediata apropiere a

coloanei miezului feromagnetic, iar peste aceasta este aşezată înfăşurarea de înaltă tensiune

aproximativ aceeaşi înălţime. Prin această amplasare se evită apropierea înfăşurării de înaltă tensiune

de miez.

Înfăşurările alternate se executa din bobine de diametre egale dar de înălţimi reduse (galeţi).

Galeţii înfăşurărilor se dispun alternant pe înălţimea coloanei. Acest tip de desfăşurare se foloseşte, de

regulă, numai la transformatoare coborâtoare, ca de pildă cele folosite la alimentarea cuptoarelor

electrice.

Înfăşurarea de înaltă tensiune s-a notat prescurtat I.T., iar cea de joasă tensiune J.T.

În afara elementelor constructive principale necesare, transformatorul mai are, funcţie de

destinaţie, de tipul şi forma constructivă, de sistemul de răcire, de putere şi tensiuni, o serie de

elemente constructive şi accesorii necesare unei bune funcţionări. Astfel, transformatoarele cu răcire în

ulei au o construcţie metalică constând din cuvă, capac şi conservatori.

Mărimi nominale ale transformatoarelor

În publicaţia CEI 34-1 din 1969 şi STAS 1893-1972 s-a introdus noţiunea de serviciu tip, iar

vechea noţiune de regim al unei maşini electrice a fost precizată în mod corespunzător.

Regimul este precizat prin ansamblul valorilor numerice ale mărimilor electrice şi mecanice ce

caracterizează funcţionarea unei maşini electrice. Regimul nominal este acela în care ansamblul

valorilor numerice coincide cu valorile nominale ale mărimilor caracteristice.

Serviciul este precizat prin succesiunea şi durata de menţinere a regimurilor, inclusiv mersul în

gol sau repausul.

Serviciul nominal este precizat prin valorile numerice ale mărimilor electrice şi mecanice,

împreună cu tipul lor de menţinere şi cu ordinea lor de succesiune stabilite de către producător.

Regimul nominal de funcţionare caracteristic serviciului nominal se caracterizează prin datele

nominale înscrise pe tăbliţa indicatoare fixată pe transformator la un loc vizibil şi uşor accesibil.

Funcţionarea în regim nominal este fixată de următoarele mărimi nominale: putere, tensiune

primară şi secundară, raportul de transformare între tensiunea primară şi secundară la mersul în gol,

curenţii, tensiunea de scurtcircuit, frecvenţa, toate în condiţiile nominale de răcire ale

transformatorului.

Puterea nominală a transformatorului este puterea aparentă la bornele circuitului secundar

pentru care nu sunt depăşite în limitele de încălzire prevăzute de standard. Se exprimă în kVA.

Tensiunea nominală

Preview document

Electrotehnică - Pagina 1
Electrotehnică - Pagina 2
Electrotehnică - Pagina 3
Electrotehnică - Pagina 4
Electrotehnică - Pagina 5
Electrotehnică - Pagina 6
Electrotehnică - Pagina 7
Electrotehnică - Pagina 8
Electrotehnică - Pagina 9
Electrotehnică - Pagina 10
Electrotehnică - Pagina 11
Electrotehnică - Pagina 12
Electrotehnică - Pagina 13
Electrotehnică - Pagina 14
Electrotehnică - Pagina 15
Electrotehnică - Pagina 16
Electrotehnică - Pagina 17
Electrotehnică - Pagina 18
Electrotehnică - Pagina 19
Electrotehnică - Pagina 20
Electrotehnică - Pagina 21
Electrotehnică - Pagina 22
Electrotehnică - Pagina 23
Electrotehnică - Pagina 24
Electrotehnică - Pagina 25
Electrotehnică - Pagina 26
Electrotehnică - Pagina 27
Electrotehnică - Pagina 28
Electrotehnică - Pagina 29
Electrotehnică - Pagina 30
Electrotehnică - Pagina 31
Electrotehnică - Pagina 32
Electrotehnică - Pagina 33
Electrotehnică - Pagina 34
Electrotehnică - Pagina 35
Electrotehnică - Pagina 36
Electrotehnică - Pagina 37
Electrotehnică - Pagina 38
Electrotehnică - Pagina 39
Electrotehnică - Pagina 40
Electrotehnică - Pagina 41
Electrotehnică - Pagina 42
Electrotehnică - Pagina 43
Electrotehnică - Pagina 44
Electrotehnică - Pagina 45
Electrotehnică - Pagina 46
Electrotehnică - Pagina 47
Electrotehnică - Pagina 48
Electrotehnică - Pagina 49
Electrotehnică - Pagina 50
Electrotehnică - Pagina 51
Electrotehnică - Pagina 52
Electrotehnică - Pagina 53
Electrotehnică - Pagina 54
Electrotehnică - Pagina 55
Electrotehnică - Pagina 56
Electrotehnică - Pagina 57
Electrotehnică - Pagina 58
Electrotehnică - Pagina 59
Electrotehnică - Pagina 60
Electrotehnică - Pagina 61
Electrotehnică - Pagina 62
Electrotehnică - Pagina 63
Electrotehnică - Pagina 64
Electrotehnică - Pagina 65
Electrotehnică - Pagina 66
Electrotehnică - Pagina 67
Electrotehnică - Pagina 68
Electrotehnică - Pagina 69
Electrotehnică - Pagina 70
Electrotehnică - Pagina 71
Electrotehnică - Pagina 72
Electrotehnică - Pagina 73
Electrotehnică - Pagina 74
Electrotehnică - Pagina 75
Electrotehnică - Pagina 76
Electrotehnică - Pagina 77
Electrotehnică - Pagina 78
Electrotehnică - Pagina 79
Electrotehnică - Pagina 80
Electrotehnică - Pagina 81
Electrotehnică - Pagina 82
Electrotehnică - Pagina 83
Electrotehnică - Pagina 84
Electrotehnică - Pagina 85
Electrotehnică - Pagina 86
Electrotehnică - Pagina 87
Electrotehnică - Pagina 88
Electrotehnică - Pagina 89
Electrotehnică - Pagina 90
Electrotehnică - Pagina 91
Electrotehnică - Pagina 92
Electrotehnică - Pagina 93
Electrotehnică - Pagina 94
Electrotehnică - Pagina 95
Electrotehnică - Pagina 96
Electrotehnică - Pagina 97
Electrotehnică - Pagina 98
Electrotehnică - Pagina 99
Electrotehnică - Pagina 100
Electrotehnică - Pagina 101
Electrotehnică - Pagina 102
Electrotehnică - Pagina 103
Electrotehnică - Pagina 104
Electrotehnică - Pagina 105
Electrotehnică - Pagina 106
Electrotehnică - Pagina 107
Electrotehnică - Pagina 108
Electrotehnică - Pagina 109
Electrotehnică - Pagina 110
Electrotehnică - Pagina 111
Electrotehnică - Pagina 112
Electrotehnică - Pagina 113
Electrotehnică - Pagina 114
Electrotehnică - Pagina 115

Conținut arhivă zip

  • Electrotehnica
    • 2_Transformatorul.pdf
    • 3_Masina asincrona.pdf
    • 5_Masina de cc.pdf
    • Sincron1.doc
    • Sincron2.doc
    • Sincron3.doc

Alții au mai descărcat și

Măsurarea energiei electrice

ARGUMENT Masurarile electrice si electronice, in contextul revolutiei stiintifice si tehnice din lumea contemporana, sunt indispensabile în toate...

Acționări Electrice Navale

Cap.I: Generalitati privind elementele sistemelor de actionari electrice I.1: Scurt istoric al actionarilor electrice Prima actionare electrica,...

Măsurarea energiei electrice

GENERALITATI Energia electrica se defineste ca fiind integrala puterii electrice pe un anumit interval de timp. Aparatele utilizate pentru...

Economie în Transport Electric

TRACTIUNEA ELECTRICA URBANA SI INTERURBANA Tractiunea electrica servind transporturile urbane si interurbane, este în multe cazuri preferata...

Mașini electrice1

Convertoare de energie Mica Mare Randamentul Forma semnalului conversiei Cantitate de energie electrica Traductoare Ce este împortant ?...

Bazele Sistemelor Mecatronice

1. INTRODUCERE 1.1 Conceptul de mecatronica: definitie; modele Termenul mecatronica (MECAnica + elecTRONICA) a fost conceput în 1969 de un...

Bazele măsurătorilor electrice

Comunicarea si actiunea sunt doua laturi fundamentale ale activitatii omenesti. Comunicarea vehiculeaza în principal prin informatie, pe când...

Te-ar putea interesa și

Reproiectarea sistemului de management la SC Electrotehnica SA

Capitolul I I Diagnosticarea viabilitatii economice si manageriale 1.Documentarea preliminara 1.1.1. Caracteristici tipologice ale firmei S.C....

Bazele Electrotehnicii

1.Clasificarea elementelor dipolare de circuit Elemente de circuit pasive Rezistorul Bobina Condensatorul Elemente de circuit active...

Standardizarea în Industria Electrotehnică

1. Noţiuni de bază Prin standardizare se înţelege reglementarea tehnică, unitară, organizată, care stabileşte norme şi prescripţii privitoare la...

Proiect didactic - Apărate electrice de conectare și protecție și scule utilizate în electrotehnică și electronică

Scoala gimnaziala „LIVIU REBREANU” Disciplina: Educatie tehnologica Clasa: a VIII-a Data: 28.11.2019 Titlul lectiei: APARATE ELECTRICE DE...

Materiale electrotehnice

1. DE CE „MATERIALE MAGNETICE” Este cunoscut faptul că Pământul este cel mai mare magnet permanent, generator al unui câmp magnetic a cărui...

Electrotehnică

Transformatoare electrice.Un aparat electromag care transf marimile electrice de circuit(tens,curenti)sub care se transmite energia electromag de...

Materiale Electrotehnice

CURSUL 1 INTRODUCERE În construcţia dispozitivelor electrotehnice şi electronice intră materiale cu funcţii diverse, ale căror caracteristici...

Cursuri Electrotehnică anul I UTC

BIBLIOGRAFIE 1. N. Bogoevici, Electrotehnica si masurari electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979 2. L. E. Petrean, D. C....

Ai nevoie de altceva?