Relații financiar - monetare internaționale

1. Conceptul şi sfera relaţiilor financiar - monetare

internationale

1.1. Concept

Relaţiile financiar-monetare internaţionale, reprezintă o componentă de bază a relaţiilor economice internaţionale ale entităţilor naţionale, alături de relaţiile comerciale internaţionale, de cooperarea economică internaţională şi de activităţiile de servicii internaţionale, activităţi publicitare etc.

Ansamblul relaţiilor financiar-monetar internaţional, în totalitatea lor, formează sistemul relaţiilor financiar-monetare internaţionale şi este format din mecanismele funcţionale şi angajamentele instituţionale care asigură mişcarea internaţioanală a capitalurilor baneşti, cele care asigură crearea şi distribuirea lichidităţilor internaţionale precum şi normele referitoare la cursurile de schimb.

Acest sistem, cuprinde ansamblul de reguli şi principii care reglementează relaţiile monetare si financiare internaţioanale.

Sistemul financiar-monetar a fost creat şi este orientat pentru a îndeplini cel puţin 3 obiective:

1. Asigurarea stabilitatii relative a cursurilor valutare in scopul diminuarii riscurilor valutare se greveaza tranzactiile comerciale internationale

2. Creearea unei rezerve internationale de lichiditati

3. Instruirea unor mecanisme de achilibru a dificientelor sau excedentelor care tind sa devina cronice.

Sistemul financiar-monetar internaţional, este format din două subsisteme, care se deosebesc între ele prin mecanismele economice în baza cărora se realizează, cât şi prin cadrul instituţional care reglementează funcţionarea lui.

Cele două sisteme sunt:

- Sistemul valutar

- Sistemul financiar international

Totalitatea relaţiilor financiar-monetare internaţionale, numite şi Sistemul Monetar International (SMI) cuprinde totalitatea principiilor, normelor , mecanismelor şi instituţiilor care permit agenţilor economici şi persoanelor fizice să îşi îndeplinească obligaţiile băneşti (exprimate prin mijloace de plată internaţionale) faţă de partenerii din alte ţări.

Piaţa valutară este mecanismul principal care asigură efectuarea operaţiunilor de vânzare şi cumparare de mijloacele de plată internaţionale.

SMI, mai cuprinde : mecanismele şi reglementările privind mişcare internaţională a capitalurilor precum şi a organismelor internaţionale specializate în efectuarea acestor operaţiuni.

Piaţa financiară şi piaţa creditului, sunt mecanismele principale, ale sistemului financiar-monetar internaţional, prin activitatea cărora se asigură functionarea acestui sistem.

Circuitul economic mondial în primul rând mişcarea mărfurilor şi serviciilor pe plan internaţional se derulează în concordanţă directă cu funcţionarea sistemului valutar financiar pe ansamblul lui, cât şi a celor două subsisteme în parte.

SMI este cadrul în care se efectuează plăţile internaţionale, adică acea bază care permite rezidenţilor unei ţări să faca plăţi rezidenţilor altor ţări. SMI, mai reprezintă un ansamblu de reguli, instrumente, organisme şi pieţe referitoare la creearea, valorificarea şi circulaţia monedelor internaţionale.

Sistemul financiar - monetar international, este format din trei elemente:

1.Regimul de schimb – care determină rata de schimb la care o monedă este vândută pentru alta monedă.

Distingem 4 regimuri diferite:

a. Neconvertibilitatea externă totală – în care se interzice persoanelor fizice şi juridice să deţina monedă internationala fară aprobare sau autorizatie, toate operatiunile valutare desfăşurându-se în sistem centralizat;

b. Regimul cursurilor fixe – în care autorităţile monetare menţin cursul de schimb la o paritate determinată în raport cu un alt etalon. Acest etalon poate fi: - aur, o monedă străină, sau un coş valutar;

c. Flotarea pură – este o situatie teoretica in care autoritatile monetare renunta sa declare orice paritate si ameninta neinterventia pe piata valutara pentru sustinerea cursului de schimb;

d. Flotarea impură sau dirijată - în care cursurile sunt determinate de piaţă dar autorităţile pot interveni pentru a aduce aceste cursuri la nivelul dorit de puterea centrală;

2.Cuprinde rezervele necesare care pot fi transferate pentru a putea finanţa deficitele balanţelor de plăţi şi pentru soluţionarea dezechilibrelor care pot apare în urma tranzacţiilor.

Aceste rezerve sunt alcătuite din:

- Aur

- Devize comvertibile

- Fondul Monetar International (FMI)

Pozitiia de rezervă la FMI, o reprezintă drepturile speciale de tragere, adică - DST (monedă scripturală).

3. Mecanismul de ajustare al deficienţelor sau surplusurilor balanţei de plăţi. Deficitul balanţei de plăţi curente, explică pe de o parte o stare de dezechilibru cu care se confruntă economia unui stat iar pe de alta parte explică un excedent al ţărilor partenere.

Relaţiile financiar-monetare se desfăşoară în principal astfel:

- la nivelul statelor, între organismele acestora : bănci centrale, organizaţii statale,

- la nivelul unor organisme economice internaţionale, între acestea pe de o parte şi diverselor organizaţii economice ale statelor, pe de altă parte,

- între persoanele fizice şi jurudice ce aparţin unor state diferite şi care participă la ciecuitul economic mondial.

Creşterea gradului de interdependenţă dintre economiile naţionale îşi pune amprenta asupra dinamicii şi structurii relaţiilor financiar-monetare, precum şi asupra oricărora dintre componentele şi fluxurile relaţiilor mondiale.

O altă definiţie a relaţiilor financiar-monetare internaţionale, este / sau reprezintă ansamblul raporturilor care se formează între persoane fizice şi persoane juridice în legătură cu mişcările de fonduri la nivel internaţional.

1.1.1. Fluxuri financiar-monetare internaţionale

Aceste relaţii financiare internaţionale, denumite de anumiţi autori şi fluxuri financiar-monetare internaţionale, au la baza apariţiei şi dezvoltăriilor, în principal, trei tipuri de relaţii internaţionale: