Sisteme Teritoriale

SCURT ISTORIC

Valea Jiului pastreaza numeroase dovezi istorice ale vietii oamenilor în acest tinut.

De la daci au ramas cetatea Banita, avanpost strategic al lui Decebal, alte vestigii

istorice, precum tezaurele numismatice descoperite la Pestera Bolii, Jiet-Popi.

Taranii jieni (momârlanii ) au mostenit de la daci portul alb-negru, obiceiuri, cuvinte,

dar si numele muntilor si râurilor dimprejur. Romanii au adus obiceiuri noi, dar au

continuat sa exploateze aurul vailor, contribuind la îmbogatirea zonei.

Primii locuitori ai Petrosaniului de azi pot fi considerati douazeci de iobagi din Petros colonizati în Petrosani si stabiliti aici în jurul anului 1640.

Dupa 1733, Valea Jiului a intrat într-o faza de populare mai activa aparând noi sate, iar numarul locuitorilor sporind prin asezarea mai multor familii venite de peste munti la bogatele pasuni si fânete din regiune.

La recensamântul din anul 1818 au fost înregistrati în depresiunea Petrosani un numar de 2550 locuitori. În aceasta perioada, principala ocupatie a populatiei din aceasta depresiune era pastoritul. Satele erau marunte, nici o localitate urbana nu se dezvoltase înca.

Primele exploatari la suprafata ale zacamintelor de carbune în Valea Jiului încep în anul 1840 la Petrosani, Petrosani si Petrila, de catre fratii Hoffman si Carol Maderspach din Brasov. Exploatarea pe scara larga a bazinului carbonifer Valea Jiului începe în anul 1848. În anul 1857 se stabilesc formele legale în vederea acordarii drepturilor de posesiune asupra stratelor de carbuni.

ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Petrosani, situat la confluenta Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de Vest (Ardelenesc), este înconjurat de masivele muntoase Vâlcan – la sud, Retezat – la nord, Parâng – la est si Godeanu – la vest, ce marginesc depresiunea, altitudinea maxima din zona fiind Vârful Parângul Mare – 2.507 m

Municipiul Petrosani este amplasat pe doua importante cai de comunicatie : DN 66, având traseul Filiasi – defileul Jiului – Simeria, inclusiv calea ferata cu acelasi traseu si DN 7A care leaga municipiul cu Valea Oltului ( Petrosani – Voineasa –Brezoi )

TERITORIUL ADMINISTRATIV

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafata de 19.556 ha, cu urmatoarele vecinatati : la nord si nord – vest – municipiul Bosorod, la vest – municipiul Banita si orasul Aninoasa, la sud – judetul Gorj si la est - orasul Petrila.

Judetul: Hunedoara

Regiunea de dezvoltare: VEST – Romania

Altitudinea: 615- 620 m

Localitati componente : Dâlja Mare, Dâlja Mica, Pestera Bolii si Slatinioara

CONDITII GEOGRAFICE GEOLOGICE SI CLIMATERICE

Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat,specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor doua Jiuri ( Jiul de Est si Jiul de Vest). Masivele muntoase ce marginesc depresiunea sunt Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est si Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2507 m.

HIDROGRAFIA

Este alcatuita din doua râuri mai importante: Jiul de Est (Românesc) si Jiul deVest (Ardelenesc), care în teritoriul orasului primeste 4 afluenti care traverseaza orasul: Maleia, Staicului, Slatinioara si Salatruc. Ape freatice cu debite mai consistente sunt numai în lunca Jiului de Vest ( între Uricani si Iscroni ).