Logică

- Redarea cunosterii se face prin propozitii cognitive ele fiind singurele despre care putem spune ca sunt adev/false.

- Adevarul/falsul reprez valori de adevar ,valori logice si in general pot fi notate cu a/f sau 1/0

- Stabilirea valorii de adevar se face prin 2 modalitati:

- pe cale empirica ( at cand comparam info oferita cu situatia de fapt )

- pe cale teoretica ( at cand ne raportam la alte propozitii a caror valoare o cunostem deja

- Exista situatii cand propozitiile cognitive sunt nesigure ( ex Toate tablourile cu semnatura lui grigorescu sunt autentice ) – putem atribui o valoare de adev dupa verificarea tablourilor dar fara sa sti siguri ca ar mai ramne un altul

- Exista propozitii a caror valoare poate fi prespusa ( ex toti alesii publici sunt corecti )

INFERENTA este o extragere /derivare din 1/mai multe propozitii numite premise a unei alte propozitii numita concluzie. Se clasifica in fc de 2 criterii :

- dupa nr premiselor din care extragem concluzia - imediate (1 premisa)

- mediate (2 premise)

- dupa modul in care concluzia decurge din premise

1. deductive ( concluzia decurge cu necessitate logica si info continute de concluzie sunt cele din premise care pot fi la fel de generale

Ex: toti consilierii locali sunt alesi

ion este consilier local

ion este ales

2. inductive ( nu decurge cu necessitate logica si putem spune ca info e mai generala ca in premise ,nu fac obiectul logicii )

Ex: furtul reprezinta o incalcare a codului penal

darea d mita e o incalcare a codului penal

falsificarea e o incalcare a codului penal

toate infractiunile sunt incalcari a codului penal

- Studiul inferentelor deductive poate fi privit ca o teorie a deductiei.Rezultatul unei inferente e un rationament/argument logic . Inferenta ne permite sa justificam /intemeiem concluzia pe baza premiselor .

- Pt constructia unei inferente se utilizeaza asa numiti indicatori de premise care introduce intr-o anumita inferenta premisele ( deoarece , intrucat,caci,findca ) si indicatori de concluzie ( asadar,deci,prin urmare ).

- Ordinea standard a unui argument logic e aceea in care intai se scriu premisele si concluzia.Forma logica mai este intalnita ca schema de arg. si e data de formele logice ale propozitiilor care intra in constructia arg respective.

Toti A sunt B .A,B = variabile logice . Nici un A nu e B.

Forma logica a argumentului deductive e

Toti A sunt B . Toti B sunt C . Toti A sunt C.

EXPLICATIA . intr o explicatie se formuleaza enunturi numite explanans referitoare la fapte neunoscute cuiva, cu intentia de a arata ca e asa, descries intr-un alt enunt numit explanandum, referitor la un fapt cunoscut/presupus a fi cunoscut.

Ex: Primarul X a castigat alegerile deoarece a obtinut cel mai mare procentaj de voturi.

ILUSTRAREA consta dintr-un enunt general de obicei cu character de regula si unu/multe enunturi prin care se evidentiaza modalitatea de aplicare efectiva a regulii la cateva cazuri specifice.

Ex: Intr-o infractiune proprie,subiectul activ tb sa aiba o anumita calitate ceruta de lege :

1.In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu ,autorul tb sa aiba calitatea de fct. public.

2.In cazul infractiunii de incalcare de consemn,autorul tb.sa aiba alitatea de militar.

ENUNTUL ipotetic este enuntul conditional.Are 2 parti: antecedentul si consecventul.

Ex: Daca rata inflatia creste atunci puterea de cumparare scade.

PR. IDENTITATII – identitatea e o relatie introdusa prin cuvintele : este identic cu, este acelasi cu , sinomin cu.

- symbolic identtatea se noteaza cu “ =id ”

- forma generala se exprima prin prop: A este identic cu B si este adevarat daca A,B sunt nume diferite ale aceluiasi obiect. ( primarul este acelasi cu seful administratiei publice)

- prin acest pr orice obiect indiferent de natura sa are anumite proprietati care fac ca acel obiect sa fie ceea c este,adik un obiect inconfundabil cu orice altul dincolo de orice asemanare cu unul/mai multe obiecte.

- Obiectul poate fi reprezentat prin cuvinte,concepte

- Formula a=id a

PR. NECONTRADICTIEI– se refera la valoarea de adevar 0/1 si exprima necesitatea de a nu atribui unei prop. Ambele valori de adevar in acelasi context

- intr-un context dat este imposibil ca o prop. Sa fie adev si falsa.

PR. TERTULUI EXCLUS – intr-un context dat orice propozitie este sau adevarata sau falsa , a treia posibilitate fiind exclusa

- exprima idea de a nu avea prop. nevalorizate.

- Combinarea celor 2 pr duce la : intr-un context dat opropozitie are una si numai una din cele 2 valori de adevar acceptate ; ca o consecinta putem spune ca a fi adevarat inseamna acelasi lucru cu a nu fi fals, si a fi fals e acelasi lucru cu a nu fi adevarat.

Ex: Mihai are cel mult 1.80h

Mihai are cel putin 1.80h

- Rezulta ca aces propozitii reciproc inconsistente nu pot fi impreuna adevarate (o prop si negatia sa sunt reciproc inconsistente)

- Prop aflate in rap de contrarietate sunt cele care dupa forma lor nu pot fi impreuna adevarate dar poti false

PR RATIUNII SUFICIENTE – daca consideram 2 propozitii notate “p” si “q” atunci vom spune ca “p” un temei/ratiune pt “q” daca “p” e utilizata pt a justifica adev. privind “ q” .

- “p” este un temei necesar pt “q” daca p nu poate fi adevarata fara ca p sa fie adevarata

- “P” este un temei suficient pt “q” daca din faptul ca “p” e adevarat result ca “q” nu poate fi falsa

- adevarul lui “P” garanteaza adevarul lui “Q”

Ex: P : Eminescu si Creanga au fost contemporani

Q : Eminecsu si creanga au fost amici

- “P” este un temei necesar pt Q si P este un temei sufficient pt P, adevarul lui Q implica adevarul lui P