Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Mass Media
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 7446
Mărime: 30.13KB (arhivat)
Publicat de: Ernest Chivu
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. (A) Fundalul si cauzalitatea de fundal
  2. (B) Rolul limbajului în construirea realitatii sociale
  3. (C) Rolul atribuirii de functii si regulile constitutive în geneza faptelor institutionale
  4. (D) Normele si structura normativa a realitatii sociale

Extras din curs

Am stabilit în capitolul anterior faptul ca esentiala în construirea faptelor sociale este o caracteristica a mintii umane pe care Searle o numeste intentionalitate colectiva. În capitolul acesta vom încerca sa stabilim masura în care actiunea de construire a institutiilor sau organizatiilor sociale ar mai putea fi influenta de alte înzestrari sau capacitati ale mintii umane. De pilda, Sigmund Freud credea ca evolutia sociala a indivizilor poate fi pusa, în multe ocazii, pe seama unor dorinte sau fantasme inconstiente. Realitatea sociala cu diversitatea sa institutionala ar lua nastere prin încercarea de satisfacere a dorintelor oedipiene în afara cercului familiei. De pe pozitiile unui cartezianism lingvistic, Noam Chomsky sustinea ca mintea umana este alcatuita dintr-o colectie de organe mintale; capacitatea omului de vorbi este determinata de actualizarea regulilor unei gramatici universale, a unor reguli înnascute; prin analogie, s-ar putea conchide ca si comportamentul social ar putea fi determinat de un pachet de reguli înnascute. Jerry Fodor, adept al modularitatii mintii, sustine ipoteza limbajului gândirii, adica a existentei unor reguli inconstiente ce fac posibila gândirea; comportamentul social si posibilitatea construirii institutiilor ar putea fi explicate prin existenta unui modul specializat al mintii umane, prin conformarea la reguli inconstiente, la reguli ce ne ramân mereu necunoscute.

Toate cele trei abordari au inconvenientul de a lega comportamentul social de structuri (dorinte sau reguli) inconstiente. Multi gânditori, printre care si Searle, contesta faptul ca am putea explica stiintific entitati de genul dorinte inconstiente sau reguli inconstiente. Or, daca nu putem justifica natura unor astfel de entitati, nu putem crede ca le-am putea invoca pentru a clarifica geneza si natura faptelor sociale.

(A) Fundalul si cauzalitatea de fundal. John Searle crede ca pentru a completa lista capacitatilor mintale ce fac cu putinta actiunea sociala si constructia faptelor sociale trebuie sa apelam la ideea de fundal si la cea de cauzalitate de fundal. Ideea de baza prin care putem explica ideea de fundal este urmatoarea: starile intentionale functioneaza ca Fundal de capacitati care nu constituie în sine fenomene intentionale. Astfel, de exemplu, convingerile, dorintele si regulile nu determina decât conditii de satisfacere  conditii de adevar pentru convingeri, conditii de satisfacere pentru dorinte etc.  dat fiind un set de capacitati care în sine nu constituie fenomene intentionale . Altfel spus, toate dorintele, credintele, ca acte intentionale sunt instantieri ale unor capacitati de a dori sau crede ce nu sunt în sine intentionale. Sau, cu alte cuvinte, fundalul este un set de capacitati non-intentionale sau preintentionale care permit manifestarea starilor intentionale ale functiilor .

Aceste capacitati non-intentionale ce alcatuiesc fundalul, ce stau la baza actelor intentionale, nu sunt înclinatii, dispozitii sau structuri cauzale generale, ci anumite structuri cauzale neurofiziologice. Evident, capacitatile non-intentionale ce alcatuiesc fundalul reprezinta o serie de efecte de nivel înalt ale functionarii anumitor structuri neurofiziologice. Relatia dintre fundal si starile intentionale este una de tip cauzal în sensul ca anumite structuri neurofiziologice cauzeaza anumite fenomene intentionale. Pe de alta parte, starile intentionale produse drept efect al activitatii anumitor structuri neurofiziologice sunt fie stari constiente, fie stari potential constiente.

Care este argumentul de baza propus de Searle în favoarea existentei fundalului si, implicit, a cauzalitatii de fundal? Filosoful american crede ca cel mai simplu argument în favoarea existentei si actiunii fundalului este faptul ca, de pilda, o propozitie considerata în semnificatia sa literala nu-si poate determina conditiile de adevar sau alte conditii de satisfacere, decât pe fundalul unor capacitati, dispozitii si priceperi care nu fac parte la modul explicit din continutul semantic al propozitiei . De pilda, întelegerea semnificatiei unuia si aceluiasi cuvânt folosit în propozitii diferite poate fi realizata prin apelul la o serie de priceperi ce tin de fundal si care nu sunt prezente la modul efectiv în continutul propozitiei. Astfel verbul a taia poate fi folosit nemetaforic în propozitii de genul urmator: Sally a taiat tortul, Billy a taiat copacul sau Croitorul a taiat stofa. Chiar daca verbul a taia din cele trei propozitii este acelasi, totusi conditiile de adevar, de satisfacere în general, ale celor trei propozitii sunt diferite. Modalitatile în care trebuie sa interpretam cele trei propozitii sunt diferite: una este sa tai o bucata de stofa, altceva este sa tai un tort sau un copac; niciodata un om nu merge sa taie un tort cu foarfecele sau un copac cu cutitul. Totusi, nimic din ceea ce este formulat explicit în propozitie nu ne lamureste cum ar trebui sa interpretam corect propozitia data. Si, cu toate aceste, în cele mai multe cazuri, noi le interpretam corect. Explicatia lui Searle este simpla si face trimitere la capacitatile de fundal: în fiecare caz dam o altfel de întelegere verbului desi semnificatia sa literala ramâne constanta, fiindca în fiecare caz interpretarea noastra depinde de capacitatile noastre de fundal .

Preview document

Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 1
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 2
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 3
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 4
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 5
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 6
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 7
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 8
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 9
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 10
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 11
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 12
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 13
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 14
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 15
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 16
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 17
Cauzalitatea de Fundal și Rolul Limbajului în Geneza Faptelor Sociale - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Cauzalitatea de Fundal si Rolul Limbajului in Geneza Faptelor Sociale.doc

Alții au mai descărcat și

Comunicarea audio vizuală

Televiziunea este mijlocul de comunicare de masa cu cel mai mare impact asupra societatii. Tehnic vorbind, este definita ca un procedeu de...

Publicistica lui Eminescu

Primele articole ale lui Eminescu sunt cele aparute în “Federatiunea”, ziar care aparea la Buda-Pesta sub conducerea lui Alexandru Roman, membru al...

Biserica și Mass Media

Traim într-o lume controversata unde valorile principale si etice ale unei societati se rasfrâng asupra populatiei. Biserica si mass-media...

Genurile Presei

3.GENURILE PRESEI DEF: Genurile presei este un proces cultural de lunga durata care acunoscut in ultima vreme o dezvoltare fara precedent datorita...

Ai nevoie de altceva?