Extras din curs

Materialele plastice sau polimerii reprezintă o categorie de materiale a căror principală caracteristică este reprezentată de structura moleculară. Polimerii sunt molecule uriașe cu o structură repetitivă; elementele de bază sunt monomerii. În urma unor reacții chimice (polimerizare sau copolimerizare) unul sau mai mulți monomeri își unesc moleculele formând diverse molecule de polimeri. Denumirea de polimer derivă din cuvintele grecești poly (mai mulți/multe) și meros (parte, piesă).

Pe de altă parte, denumirea de plastic derivă tot dintr-un cuvânt grecesc plastikos – care poate fi modelat, deformat.

Materialele plastice pot fi deformate, prelucrate, turnate sau lipite relativ ușor astfel încât să poată fi obținute forme destul de complexe. Un avantaj important al materialelor plastice este dat de faptul că necesită un minim de operații de finisare (uneori acestea sunt inutile) după prelucrarea principală.

Dezvoltarea industriei chimice a condus la apariția unei varietăți mari de materiale plastice cu proprietăți fizice, mecanice, chimice și performanțe foarte diverse și care au înlocuit foarte multe din materialele tradiționale (aliajele metalice, sticla, rocile, lemnul etc.). În prezent nu există domeniu industrial sau aspect al vieții cotidiene în care să nu întâlnim cel puțin un material plastic.

Avantajele polimerilor sunt următoarele :

• costurile mici (atât al materialului cât și al prelucrării) și ușurința în prelucrare;

• rezistența la coroziune și rezistența la acțiunea diverșilor agenți chimici (pasivitate chimică);

• conductivitate electrică și termică foarte scăzută;

• densitatea redusă;

• raport ridicat între rezistența mecanică și greutate;

• gama variată de culori sau de transparență.

Există două tipuri principale de materiale plastice: materiale termoplaste și materiale termorigide.

Materialele termoplaste se plastifiază (se înmoaie) prin încălzire. Ele pot fi (teoretic) prelucrate în mod repetat prin cicluri de încălzire – răcire. Aici sunt incluși polimerii ce au la bază structuri din atomi de carbon (polietilena, policarbonații etc.), silicoanele (polimeri pe bază de atomi de siliciu) și elastomerii (sau cauciucurile).

Materialele termorigide au o structură moleculară tridimensională și nu se topesc prin încălzire. O dată întărite, aceste materiale nu își mai pot modifica forma. Aici sunt incluși polimeri precum: substanțe pe bază de formaldehide (fenolice, ureice), poliesteri, rășini epoxidice.

Evoluția dezvoltării materialelor plastice

Cel mai vechi material plastic (polimer) natural a apărut cu sute de milioane de ani înainte de civilizația umană și este celuloza.