Tehnologii Speciale de Prelucrare (T.S.P) an 4

Sa se elaboreze tehnologia optima de fabricatie pentru reperul&. &, desen nr&&.apartinând

utilajului tehnologic&&&&.. Sunt necesare&&&buc.

A. Partea scrisa.

1. Definirea rolului functional al reperului.

2. Descrierea solicitarilor la care este supus reperul în exploatare.

3. Analiza constructiv tehnologica a desenului de executie.

4. Caracterizarea materialului.

5. Precizarea caracterului productiei.

6. Alegerea semifabricatului si calculul gradului de utilizare al materialului.

7. Elaborarea itinerarului tehnologic.

8. Specificarea echipamentului tehnologic (m.u., SDV).

9. Calculul elementelor regimului de prelucrare pentru doua operatii tehnologice

distincte.

10. Calculul normei tehnice de timp pentru operatiile de la pct. 9.

11. Masuri de securitatea muncii si prevenirea incendiilor pe durata prelucrarii

reperului.

B. Partea desenata.

1. Desenul de executie primit.

2. Desenul de executie cu imbunatatiri tehnologice.

3. Planul de operatii/fisa tenologica.

Etapizarea activitatii.

Evaluarea 1. pct. 1, 2 si 3 saptamâna 2

pct. 4 saptamâna 3

pct. 5 si 6 saptamâna 4

pct. 7 si 8 saptamâna 5

pct. 9 saptamâna 7

pct. 10 saptamâna 9

pct. 11 saptamâna 10

predarea proiectului saptamâna 12

sustinerea proiectului saptamâna 13

Bibliografie

1. Fleser, T. s.a.: Utilaje tehnologice. Tehnologii de fabricatie. Editura POLITEHNICA

Timisoara, 2002.

2. Vlase, A. s.a.: Regimuri de schiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp. Vol. I

si II. Editura Tehnica, Bucuresti, 1983, 1985.

3. Picos, C. s.a.: Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere. Editura

Tehnica, Bucuresti, 1074.

4. Picos, C.;s.a.: Normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere. Vol. I. si II, Editura

Tehnica, Bucuresti. 1979, 1982.

Titular disciplina,

Fleser Traian, prof.dr.ing.

B. CURS Partea a I a

1. Bazele elaborarii tehnologiei de fabricatie.

1.1. Conceptul de tehnologie în proiectarea si fabricatia sistemelor tehnice.

1.1.1. Obiective.

Disciplina de tehnologie de fabricatie vizeaza însusire cunostintelor de baza privind elaborarea

si coordonarea procesele de realizare a utilajelor tehnologice, componentelor acestora, de

calificare practica corelat cu normative si solutii actuale. Trecerea la productia industriala nu

este posibila fara elaborarea metodelor si aplicarea procedeelor tehnologice calificate, adecvate

pentru obtinerea semifabricatelor, a reperelor, iar în final a produsului. Toate aceste activitati

sunt înglobate în ceea ce este recunoscut ca tehnologie de fabricatie. Ea trebuie privita evolutiv,

într-o continua dezvoltare si perfectionare.

1.1.2. Activitatea de productie.

Productia constituie ratiunea de a fi a oricarei unitati economice. Functiunea de productie include

ansamblul proceselor de baza si auxiliare prin care se realizeaza obiectivele tehnice si economice

materializate prin produse sau servicii. Obiectivele trebuie sa fie realiste si definite initial. Prin

actiuni manageriale la toate nivelele organizatorice are loc transformarea resurselor materiale în

produse sau servicii.

A. Criterii pentru departajarea proceselor de productie:

- modul de participare la transformarea resurselor materiale în produse sau servicii;

- din punct de vedere al modului de realizare;

- în raport cu mijloacele de executie.

Stabilirea activitatilor adecvate pentru care se asigura managementul pe durata de viata a

produsului sau serviciului presupune existenta structurilor, a mijloacelor si resurselor necesare

(figura 1.1).

a. Informatii tehnice: documentatie de

executie si tehnologica, prevederi

legislative si normative, proceduri de

lucru.

b.Spatii si resurse materiale: mijloace

de munca (utilaje, SDV), materii

prime si semifabricate, energie.

c. Resurse umane

d. Mijloace financiare

Pregatirea productiei (intrare)

Proces de

productie

Rezultatul activitatii

(iesiri): produse, servicii

Figura 1.1. Structurile, mijloacele si resursele necesare activitatii de productie.

B. Din punct de vedere al modului de realizare sau al succesiunii operatiilor tehnologice, în

actiunea de transformare a resurselor materiale în produse sau servicii, procesele de productie se

diferentiaza în: monolineare, convergente, respectiv divergente.

a. In urma proceselor monolineare, produsele se obtin prin transformari succesive ale uneia si

aceleiasi materii prime. Exemplu : deformarea plastica prin ambutisare, producerea energiei

electrice pe baza hidraulica sau eoliana, procese aplicate pentru realizarea suruburilor, piulitelor,

în industria zaharului, cimentului, etc.

b. Procesele convergente cuprind un ansamblu de stadii de transformare a unui tip sau mai

multor tipuri de materii prime în piese sau subansamble independente care, apoi, prin asamblare

conduc la obtinerea unui produs finit. Astfel de procese sunt specifice industriei constructoare de

masini(mijloace de transport, rulmenti, masini unelte), industria chimica (cauciucuri, procesare

mase plastice), electrotehnica, electronica, mobila, confectii, etc.

c. Procese divergente: din aceeasi materie prima, prin executarea de operatii tehnologice se obtin

produse diferite. Exemplu : în industria constructoare de masini din acelasi semifabricat tabla

laminata se obtin recipiente, carcase pentru reductoare sau cutii de viteze, piese deformate prin

ambutisare, în industria petrochimica prin prelucrarea titeiului se obtin: benzine, uleiuri, parafine,

etc.

1.1.3. Definitii si responsabilitati

Termeni reprezentativi :

- proces de fabricatie,

- tehnologie de fabricatie,

- sistem tehnologic,

- unitate de proiectare,

- unitate producatoare ,

-unitate beneficiara,

- autoritate de control,

- autoritate de confirmare.

Capabilitatea de desfasurare a activitatilor trebuie dovedita si recunoscuta prin Sistemul propriu

de management al calitatii, având ca referential SR ISO 9001, periodic actualizat. Notiunea de

capabilitate vizeaza aspectele manageriale de infrastructura, respectiv de resurse umane, securitate

si sanatate în munca, de mediu. Ca exemplu:

- acordarea atestatului de capabilitate pentru executia de structuri sudate - conform DIN 18800,

- calificarea necesara pentru personalul de coordonare a operatiilor de sudare, conform SR 719

- calificarea personalului sudor, conform EN 287-1,2,

- calificarea personalului operator pentru examinari nedistructive conform SR EN 473,

- certificarea sistemelor de management al mediului în fabricarea structurilor sudate trebuie sa

satisfaca cerintele din SR EN 14001.