Extras din curs
Hemoragiile reprezintă ieşirea sângelui dintr-un vas sangvin lezat parţial sau total
Clasificare:
1) în funcţie de tipul vasului lezat:
- hemoragii arteriale
- hemoragii venoase
- hemoragii capilare
- hemoragii mixte
2) în funcţie de cantitatea de sânge pierdută:
- hemoragii mici (până la 500 ml de sânge)
- hemoragii moderate (până la 1000 ml de sânge)
- hemoragii mari (mai mult de 1000 ml de sânge)
3) în funcţie de localizare:
- hemoragii externe: sângerarea are loc în afara organismului
- hemoragii interne: sângele se acumulează în organism, vasul necomunicând direct cu exteriorul
În cazul hemoragiilor interne, pot fi prezente mai multe situaţii:
- Sângele se poate acumula în cavităţi preexistente. Exemple: hemotorax (sânge în cutia toracică); hemartroză (sânge într-o articulaţie).
- Hemoragia are loc într-un organ, de unde sângele este eliminat pe cale naturală (poartă denumirea de hemoragie exteriorizată). Exemple: epistaxis (sânge eliminat pe nas); hematemeză (sânge eliminat pe gură, provenit din stomac; în acest caz sângele are aspect de “zaţ de cafea”); hemoptizie (sânge eliminat pe gură, provenit din plămâni; în acest caz sângele are aspect aerat); melenă (sânge eliminat prin materiile fecale, acestea având culoare neagră-luciosă); hematurie(sânge eliminat prin urină).
- Sângele se acumulează în ţesuturi (în acest caz este vorba despre o hemoragie interstiţială). Exemplu: hematom.
4) în funcţie de timpul scurs de la momentul traumatismului până la producerea hemoragiei:
- hemoragii primitive, când vasul sangvin sese rupe în momentul traumatismului
- hemoragii secundare, când lezarea vasului sangvin se produce la un interval liber de momentul traumatismului (ore, zile, săptămâni)
5) în funcţie de efectul hemoragiei asupra organismului:
- hemoragii compensate, când efectele generale sunt discrete sau moderate
- hemoragii decompensate, când efectele asupra organismului sunt importante
Simptomatologie:
Pentru hemoragiile arteriale:
- sângele este de culoare roşu-aprins
- sângele curge în jet continuu la capătul distal al plăgii şi în jet intermitent, concordant cu bătăile cardiace, la capătul distal al plăgii
Pentru hemoragiile venoase :
- sângele are culoare roşu-închis
- sângele curge în jet continuu la ambele capete ale plăgii
Pentru hemoragiile capilare:
- sângele este de culoare roşu-închis
- sângerarea este difuză,în suprafaţă, nu în jet
Pentru hemoragiile externe:
- aspectul sângelui este în funcţie de tipul de vas sangvin lezat
- pot apare semne ale unei stări de şoc: extremităţi reci; puls egal sau mai mare de 100-120 b/min. şi de amplitudine mică; tahicardie (alura ventriculară mai mare decât valoarea normală); scăderea tensiunii arteriale; respiraţie superficială şi accelerată (polipnee); stare de lipotimie
Pentru hemoragiile interne:
- paloare
- stare de ameţeală (vertij)
- vâjâituri în urechi (acufene)
- senzaţie de sete accentuată, asociată cu senzaţie de “gură uscată”
- se poate instala starea de şoc
Gravitatea unei hemoragii depinde de următorii parametri:
- cantitatea de sânge pierdut
- viteza cu care s-a produs sângerarea
- „terenul” accidentatului
Preview document
Conținut arhivă zip
- Hemoragiile.doc