Cuprins
- 1, Igiena. Obiectul de studiu. Scopul. Obiectivele
- 2, Igiena aerului. Proprietatile fizice ale aerului
- 3, Igiena alimentatiei
- 4, Igiena alimentatiei (Patologiile si intoxicatiile alimentare)
- 5, Igiena alimentatiei (Proteine, Glucide, Lipide)
- 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)
- 7, Igiena alimentatiei (Sarurile minerale)
- 8, Igiena apei si aprovizionarii cu apa
- 10, Aprecierea igienica a ventilatiei
- 11, Aprecierea igienica a iluminatului
- 12, Sisteme de incalzire
- 13, Solul – importanta igienica.
- 14, Igiena institutiilor medica-sanitare. Spitalele (stationare)
- 15, Regimul sanitaro-igienic in spitale. Profilaxia infectiilor nozocomiale
- 16, Igiena muncii
- 17, Fiziologia muncii
Extras din curs
Tema “Igiena. Obiectul de studiu. Scopul. Obiectivele”
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active
2) mentinerea si fortificarea sanatatii
3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
In plan teoretic igiena studiaza:
1. sursele de poluare a mediului
2. influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera
3. studierea efectelor acestei influente
4. studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul
5. legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului
Aceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei:
- elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare
- elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman
- elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta
Sarcinile concrete sunt:
- supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
- aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
- aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
- desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati
- urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca
- desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice
Igiena este strins legata cu notiunile:
- Sanitaria (sanitatia) – activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica.
- Sanatatea – este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii
Particularitatile sanatatii populatiei:
- cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind populatia multor tari si chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii
- pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele procesului infectios
- dezvoltarea stiintelor, inclusiv medicina, a creat premize pentru a tine sub control procesul epidemic
- a inceput elaborarea de masuri de combatere, iar ulterior si de prevenire a celor mai periculoase maladii infectioase
cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s-a redus esential.
Succese in acest domeniu au obtinut multe tari, plus a noastra. In RM numai 1,6-1,8% revin bolilor contagioase. Astfel pe primul loc in structura mortalitatii s-au plasat alte stari morbide, necontagioase. Criza economica din URSS a afectat si sanatatea populatiei, ca urmare in toate republicile unionale indicii mortalitatii din cauza bolilor infectioase au sporit. In RM este 11-12 decese la 1000 locuitori. E caracteristic ca majoritatea deceselor sunt cauzate de starile morbide prevenibile. Mortalitatea e semnificativ mai sporita in mediul rural decit in cel urban. Diferentierea teritoriala a indicilor mortalitatii cu indici mai superiori in nordul tarii. Mortalitatea sporita la virsta apta de munca. Prevalarea mortalitatii la virsta apta de munca la barbati, de 2,7-2,8 mai mari decit la femei.
Prevaleaza:
- bolile cardiovasculare
- tumorile
- bolile aparatului digestiv
- traumele, otravirile
Mortalitatea infantila a manifestat in ultimii ani o tendinta de reducere (18-14/1000 in ultimii ani)
Factorii de mediu:
1. externi – factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior
a) fizici
b) chimici – elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c) biologici – bacteriile, virusii
d) sociali – rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni
2. interni – factorii genetici, consitutionali care determina afectiunile genetice. Indiferent de originea si felul lor se impart in:
a) sanogeni – acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea sanatatii. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii.
b) patogeni – acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii. Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. Profesorul roman Manescu considera f. patogeni f. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea.
Dupa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1) modul de viata nesanatos – supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul de viata sedentar
2) f. biologici – ereditari si predispunerea personala
3) mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului, schimbari ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4) f. de risc legati de asistenta medicala – incompetenta profesionala, asistenta medicala tirzie
Preview document
Conținut arhivă zip
- 1, Igiena. Obiectul de studiu. Scopul. Obiectivele.doc
- 10, Aprecierea igienica a ventilatiei.doc
- 11, Aprecierea igienica a iluminatului.doc
- 12, Sisteme de incalzire.doc
- 13, Solul - importanta igienica..doc
- 14, Igiena institutiilor medica-sanitare. Spitalele (stationare).doc
- 15, Regimul sanitaro-igienic in spitale. Profilaxia infectiilor nozocomiale.doc
- 16, Igiena muncii (Clasificarea noxelor profesionale).doc
- 16, Igiena muncii.doc
- 17, Fiziologia muncii.doc
- 2, Igiena aerului. Proprietatile fizice ale aerului.doc
- 3, Igiena alimentatiei.doc
- 4, Igiena alimentatiei (Patologiile si intoxicatiile alimentare) [Clasific.].doc
- 4, Igiena alimentatiei (Patologiile si intoxicatiile alimentare).doc
- 5, Igiena alimentatiei (Proteine, Glucide, Lipide).doc
- 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele).doc
- 7, Igiena alimentatiei (Sarurile minerale).doc
- 8, Igiena apei si aprovizionarii cu apa.doc