Morfologia dinților

CAPITOLUL I

-NOŢIUNI INTRODUCTIVE-

Aparatul dento-maxilar este un ansamblu complex de ţesuturi şi organe reprezentate de: oasele maxilare, dinţii şi arcadele dentare, muşchii mobilizatori ai mandibulei, muşchii orofaciali, muşchii limbii, articulaţia temporo-mandibulară şi glandele salivare.

DENTIŢIA: reprezintă totalitatea dinţilor existenţi în cavitatea bucală. În decursul vieţii umane există două dentiţii: dentiţia temporară şi dentiţia permanentă. Unii autori mai descriu existenţa unei dentiţii, aşa numita dentiţie mixtă

DENTIŢIA TEMPORARĂ: se mai numeşte şi “dentiţia de lapte”. Este prezentă în cavitatea bucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 luni şi 6 ani (vârsta apariţiei primului dinte permanent). Dentiţia temporară este formată din 20 de dinţi: 8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini ( 2 superiori şi 2 inferiori), 8 molari (4 superiori şi 4 inferiori).

DENTIŢIA MIXTĂ: este prezentă în cavitatea bucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 ani (vârsta apariţiei primului dinte permanent) şi 11-12 ani (perioada în care este pierdut ultimul dinte temporar).

DENTIŢIA PERMANENTĂ: este alcatuită din 32 de dinţi repartizaţi astfel: 8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini (2 superiori şi 2 inferiori), 8 premolari (4 superiori şi 4 inferiori), 12 molari (6 superiori şi 6 inferiori).

I.2 GRUPURILE DINŢILOR PERMANENŢI

În numar de 32, 16 pe arcada superioră şi 16 pe arcada inferioară ( câte 8 pe fiecare hemiarcadă) , dinţii permanenţi sunt repartizaţi în 4 grupuri:

1.Grupul incisivilor: câte 4 pe fiecare arcadă şi câte 2 pe fiecare hemiarcadă. În grupul incisivilor sunt cuprinşi incisivii centrali superiori (în număr de 2), incisivii centrali inferiori ( în număr de 2), incisivii laterali superiori ( în număr de 2 ) şi incisivii laterali inferiori ( în număr de 2).

2.Grupul caninilor: câte doi pe fiecare arcadă , câte unul pe o hemiarcadă.

3. Grupul premolarilor: câte patru pe fiecare arcadă ( doi pe o hemiarcadă).

4.Grupul molarilor: cîte 6 pe fiecare arcadă şi cîte 3 pe fiecare hemiarcadă.

Grupurile incisivilor şi caninilor formează împreună grupul dinţilor frontali.

Grupurile dinţilor premolari şi molari formează împreună grupul dinţilor laterali.

Fig.I.1 arcadele dentare permanente-

I.3 SISTEME DE NOTARE A DINŢILOR

Numărul destul de mare al dinţilor precum şi necesitatea identificării precise şi rapide a fiecărui dinte în parte a dus la aplicarea unui număr variat de sisteme de notare a acestor dinti. Sistemele folosite urmăresc atât facilitarea comunicării între personalul medical de specialitate cât şi posibilitatea realizării unor fişe individuale cât mai precise şi ergonomice. De asemenea, sistemele de notare a dinţilor permit utilizarea facilă a informaţiilor în cadrul unui sistem informaţional computerizat.

La ora actuală există în lume mai multe sisteme de notare care se află în practica uzuală cotidiană: anglo-saxon, francez, american, aritmetic şi internaţional. La noi în ţară se foloseşte sistemul internaţional elaborat de F.D.I.(Federaţia Dentară Internaţională ), sistem care îl vom prezenta şi folosi în continuare.

Acest sistem a fost acceptat şi introdus în utilizare în ţara noastră în 1971 cu ocazia sesiunii anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale care s-a desfăşurat la Bucureşti. Principalele elemente ale acestui sistem sunt următoarele:

1. Există o dreaptă orizontală care face demarcaţia între arcada superioară şi cea inferioară.

2. Există o linie verticală care separă hemiarcadele drepte (superioară şi inferioară) de hemiarcadele stângi (superioară şi inferioară). Această linie verticală va reprezenta linia mediană lângă care sunt plasaţi cei patru incisivi centrali. Feţele laterale ale dinţilor care privesc spre linia mediană se numesc feţe meziale iar cele opuse liniei mediene se numesc feţe distale. Intersecţia celor două drepte formează patru cadrane care sunt numerotate în sensul acelor de ceasornic cu 1, 2, 3, 4.

3. Hemiarcada maxilară dreaptă are numărul 1 iar cea stângă numărul 2. Hemiarcada mandibulară stângă are numărul 3 iar cea dreaptă are numărul 4.

4. Dinţii de pe fiecare hemiarcadă vor fi numerotaţi de la 1 la 8 începând cu incisivul central şi terminând cu molarul de minte. La fiecare dinte, în faţa numărului corespunzător se va ataşa ca prefix numărul care indică hemiarcada, după cum urmează:

Pentru hemiarcada superioară dreaptă:

1.1-incisivul central

1.2-incisivul lateral

1.3-caninul

1.4-primul premolar

1.5-al doilea premolar

1.6-primul molar

1.7-molarul secund

1.8-molarul de minte

În mod similar vor fi notaţi şi dinţii de pe celelalte trei hemircade, schimbând, însă prefixul 1 cu cel corespunzător hemiarcadei pe care se află dintele în cauză. O exemplificare a sistemului de notare internaţional se poate observa în fig.I.2