Nursing în Sindroame Coronariene

Aterotromboza: un proces generalizat si progresiv

Placa vulnerabila

TIPURI DE ANGINA

• Clasificarea canadiana (corespunde claselor NYHA)

– Clasa I: angina pectorala la efort intens, rapid, prelungit

– Clasa II: angina la efort mediu, care limiteaza usor activitatea pacientului

– Clasa III: angina la activitati uzuale, eforturi mici

– Clasa IV: angina pectorala in repaus

• Angina de repaus/ de decubit

• Angina nocturna

• Angina de efort agravata/ crescendo

• Angina de novo

• Angina precoce post-infarct

• Angina Prinzmetal/ varianta

• PRIMARA – apare in absenta unor cauze extracardiace

• PRECIPITATA de afectiuni extracardiace – anemie, febra, infectii, tahiaritmii, stress emotional sau hipoxemie

Durerea este mai intensa, de mai lunga durata si declansarea ei nu mai este legata specific de efort

Modificari ECG de faza terminala fara unda Q si enzime de necroza miocardica

• Clasificarea Braunwald (numai pentru angina instabila)

– Clasa I: angina de efort severa, crescendo sau de novo

– Clasa II: angina de repaus subacuta, cu lipsa durerii in ultimele 48 de ore

– Clasa III: angina de repaus acuta, cu durere in ultimele 48 de ore

– Clasa IV: angina precoce postinfarct

Angina instabilă

(Braunwald)

ANGINA PRINZMETAL

• ECG – supradenivelare ST cu inglobare de unda T

• Test ECG de provocare la ergonovina

• Test de hiperventilatie cu producere de alcaloza

• Test presor la rece

• Coronarografia – poate evidentia spasmul coronarian

• Pacienti cu medie de varsta mai mica

• Coronarele pot fi aterosclerotice sau indemne

• Durerea

– Apare in repaus nefiind legata de un trigger

– Apare frecvent in aceeasi perioada a zilei

– Durata si intensitatea sunt relativ mari

– Cedeaza rapid la nitroglicerina

TEST ECG DE PROVOCARE CU ERGONOVINA

• Pentru diagnosticarea anginei vasospastice

• Determina

– Spasm coronarian cu durere tipica

– Modificari ECG – supradenivelare tranzitorie a segmentului

• Contraindicatii – IM recent, AVC, HTA severa, IVS, aritmii ventriculare, afectarea coronarei stangi sau multicoronariana

Infarctul Miocardic - Definitie

• Definiţia infarctului:

necroza zonală a muşchiului cardiac datorită unei ischemii acute a teritoriului respectiv

(după episodul acut, în caz de supravieţuire, în următoarele săptămâni necroza este înlocuită de o cicatrice fibroasă).

IMA ESTE O URGENŢĂ MEDICALĂ !

• Prevalenţa:

IMA = cauza de deces pentru 20-25% din totalitatea deceselor.

România – 1992: cauza a 58 din 100 de decese = boli cardiovasculare, dintre care 25 prin IM.

IM Aterosclerotic

• Obstrucţia coronariană:

Majoritatea IM sunt determinate de obstrucţia trombotică a unei coronare subepicardice – fen. a fost demonstrat prin coronarografia de contrast (angiografia vine să stabilească proporţia reală a ocluziei trom-botice  studiile angigrafice au arătat existenţa unui trombus obstructiv coronar în peste 90% din cazuri în cadrul IM transmural).

b. Fisura plăcii de aterom:

Cascada secvenţială: fisura plăcii de aterom atrage după sine agregarea trombocitară  trombus primar plachetar alb  trombus oclusiv, roşu, stabilizat prin reţea de fibrină ce conţine hematii(activarea coagulării plasmatice cu formarea reţelei de fibrină şi stabilizarea fenomenului prin vasoconstricţie coronariană locală, produsă în special de tromboxanul plachetar).

c. Fluxul miocardic rezidual:

Severitatea consecinţelor reducerii sau opririi fluxului coronar în morfopatologia infarctului depinde de câţiva factori

• mărimea şi viteaza de formare a trombusului oclusiv;

• stabilitatea acestuia;

• severitatea constricţiei coronare supraadăugate;

• mărimea fluxului prin colaterale.

OBS:

- flux rezidual minim sau absent  infarct transmural rapid constituit

- flux rezidual restant  necroza poate fi parcelară, netransmurală sau poate chiar lipsi(angină instabilă)