Extras din curs

3.1 Definiţie

Termenul de epistaxis defineşte din punct de vedere etimologic o scurgere picătură cu picătură. Medical el defineste toate formele de hemoragie endonazală, pentru formele cele mai grave folosindu-se mai mult termenul de rinoragie.

3.2 Etiopatogenie

A. Epistaxisuri de natură locală- cauzele de natură locală ajung la un procent aproximativ de 95%, ca urmare a unor particularităţi de structură anatomică şi condiţii fiziopatologice ale nasului.Ele pot fi datorate:

- Traumatismelor - la aproximativ 1 cm de marginea narinei, în partea inferioară a septului nazal se află cunoscuta pată vasculară Kisselbach.

- Inflamaţiilor generale

- Inflamaţiile locale

- Tumori

B. Epistaxisuri de natură generală sunt şi ele numeroase, epistaxisul fiind simptomul unei afecţiuni generale a organismului sau semnalul unei boli infecţioase. Aceste afectiuni se datoreaza unor:

- Cauze hemopatice

- Cauze endocrine

- Cauze cardio-vasculare.

3.3 Clasificarea epistaxisului

A. In funcţie de cantitatea de sânge pierdută întâlnim:

- Rinoragie uşoară sau benignă, cu sângerare în cantitate mică, de cele mai multe ori oprindu-se spontan;

- Rinoragie mijlocie, cu scurgere de sânge destul de abundentă, fie continuă, fie cu întreruperi, sau o rinoragie mai puţin abundentă dar prelungită in timp;

- Rinoragie severă sau malignă, cu sângerare impresionantă, uneori cataclismică, putând duce la exitus în câteva minute sau putând da naştere unor complicaţii deosebite prin spolierea de sânge a organismului.

B. In funcţie de sediul sângerării avem epistaxis:

- Unilateral(cel mai frecvent);

- Bilateral

- Anterior-de obicei la nivelul petei vasculare Kisselback;

- Posterior- in regiunea arterei sfenopalatină;

- Difuz- în general de cauza hemopatică.