Extras din curs
În mod normal, când vorbim despre sociologia politica, încercând s-o definim, ne gândim automat la urmatorul gen de definitie: “sociologia politica este o ramura a sociologiei care studiaza un domeniu aparte al vietii omului, anume domeniul politicului”. Este corecta o atare definitie? Înainte de a raspunde la aceasta întrebare, trebuie sa remarcam faptul generalitatii ei. Manualele de sociologie politica sunt de acord ca cel care studiaza realitatile politice ale unei societati este un cercetator de ramura, adica unul specializat într-un anumit domeniu al realitatii sociale, ca aceasta ramura specializata a sociologiei are propriile instrumente de analiza, propriile achizitii teoretice (teorii, legi, legitati etc.); prin urmare, suntem în pragul unei noi stiinte despre om, numita sociologie politica. Când, alaturi de aceste elemente concrete ale domeniului de care vorbim, adaugam si preceptul aristotelian “omul este un animal politic”, suntem deja încredintati ca avem dreptul sa vorbim despre o stiinta aparte, care ar avea ca domeniu de studiu tocmai acel “animal politic” de care vorbeste filosoful antic. Din punctul nostru de vedere, aceasta viziune este perfect eronata. Ea provine din tendinta actuala a spiritului uman de a defini prin excluziune anumite “domenii” ale realitatii si de a le studia ca si când acestea ar fi separate unele de altele. Interdisciplinaritatea devine, din acest punct de vedere, doar o tentativa fara sorti de izbânda de a reuni ceea ce initial a fost definitiv separat, cunoasterea. Impresia falsa a acestor cercetatori este ca “inventarea” unor domenii noi si concentrarea exclusiva pe acestea ar duce la o sporire a cunoasterii. Cazul sociologiei politice este relevant, alaturi de disciplinele alaturate, cum ar fi filosofia politica sau politologia. Mai nou, “analiza politica” (cu specialistii ei recunoscuti, analistii politici, întâlniti peste tot), nici nu mai are ragazul de a porni de la idei spre realitate sau de la formele istorice spre cele politice, ci numai de la evenimentele cotidiene, analizate, interpretate si combinate la nesfârsit într-o ciudata graba de a “influenta” opinia publica sau “decizia politica”. Analiza politica devine astfel un soi de comanda verbala cu vagi accente ideologice, care se vor pierde si ele curând. Caci e simptomatic faptul ca astazi nimeni, dar absolut nimeni nu mai crede în ideologiile politice, nici macar partidele care se declara adeptele lor. Sarcina noastra devine, de aceea, extrem de dificila. În conditiile în care credinta în Idee a decazut într-o maniera atât de categorica, trebuie sa ne lasam condusi de curentul general din jur si sa abandonam noi însine gândirea de dragul influentei de moment asupra realitatii sociale, sau trebuie, dimpotriva, sa cautam radacinile gândirii despre om ca “animal politic” si astfel sa întelegem mai bine locul pe care fiinta umana îl ocupa astazi în lume? (În paranteza fie spus, interpretarea moderna a ideii de “animal politic” – zoon politikon – este ea însasi eronata, dar sintagma ca atare trebuie retinuta)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sociologie Politica - Note de Curs.doc