Extras din curs
1.1 Introducere
Statistica face parte din grupul acelor stiinCe care studiaza în
expresie numerica fenomenele si procesele din natura, tehnica si
societate. Zilnic receptam date si informaCii despre rata inflaCiei,
cresterea produsului intern brut, venitul mediu pe o familie,
mortalitatea infantila, puterea de cumparare a câstigului salarial
nominal, structura populaCiei pe sexe, pe medii etc. Orice persoana
care este pusa în situaCia de a lua decizii referitoare la viaCa
economica si/sau personala ar trebui sa-si puna întrebari ca:
ce masoara aceste cifre? cum se ajunge la aceste date? cum trebuie
interpretate si utilizate aceste informaCii?
1.2 SemnificaCia termenului de statistica
Etimologic, termenul 3statistica3 deriva din cuvântul 3status3,
cu sensul de stare, situaCie, fel, stat. Cuvântul 3statistica3 este atribuit
lui Gottfried Achenwall, care l-a folosit (în 1776) pentru a desemna o
3stiinCa a descrierii statului3, disciplina academica la moda în
universitaCile medievale, având ca obiect de studiu descrierea unor
state sau regiuni.
Astazi termenul 3statistica3 a intrat în limbajul universal al stiinCei
si al vieCii cotidiene. În decursul timpului aceasta noCiune a capatat
mai multe accepCiuni, care desemneaza diverse ipostaze parcurse de
la simple descrieri si înregistrari pâna la statistica moderna,
instrument indispensabil în procesul de conducere în oricare domeniu
al activitaCii umane.
Statisticii i se atribuie cel mai frecvent urmatoarele accepCiuni:
Activitate practica
Ca activitate practica, statistica a aparut ca raspuns la nevoia de
cunoastere în expresie numerica a realitaCii. Statistica ca activitate
practica are drept obiectiv obCinerea datelor statistice exprimate
numeric referitoare la colectivitaCi statistice. ÎnCeleasa în acest fel,
statistica are cel mai adesea forma unor tabele, construirea carora
presupunând ca regula culegerea datelor, sistematizarea si
prelucrarea lor.
Exemplu: În cazul statisticii populaCiei, unitaCile (persoanele)
înregistrate la recensamânt sunt sistematizate pe sexe, vârsta, nivel
de pregatire, domenii de activitate etc.
În prezent, activitatea practica în domeniul statisticii se
desfasoara în cadrul instituCie statistice organizata la nivel teritorial,
naCional si internaCional. În România, instituCia statistica este
reprezentata la nivel naCional de Institutul NaCional de Statistica (INS)
si de DirecCiile JudeCene de Statistica (DJS) la nivel judeCean.
Organizarea actuala a INS se întemeiaza pe urmatoarele
principii:
autonomia Institutului NaCional de Statistica;
confidenCialitatea informaCiilor individuale înregistrate;
transparenCa organizarii cercetarilor statistice;
relevanCa, pentru domeniile observate, a datelor si
informaCiilor publicate;
proporCionalitatea între cantitatea de informaCii individuale,
care se solicita a fi înregistrate si cantitatea de informaCii
prelucrate care se ofera utilizatorilor;
deontologia statistica în selectarea si aplicarea metodelor
si procedeelor pentru realizarea cercetarilor statistice,
precum si în publicarea rezultatelor;
respectarea raportului cost/eficienCa la nivelul fiecarui
obiectiv al cercetarilor statistice, în condiCiile utilizarii
optime a resurselor disponibile.
MulCimea datelor statistice obCinute în activitatea practica
Metoda de cercetare totalitatea metodelor folosite în
cercetarea fenomenelor de masa. În calitate de metoda de
cercetare, statistica este folosita de celelalte discipline
stiinCifice pentru descoperirea regularitaCilor din domeniul
respectiv de studiu, a tendinCelor care se pot constitui ca
elemente de previziune.
Folosirea statisticii ca metoda de cercetare este urmarea
faptului ca legile stiinCifice sunt legi cu caracter statistic. Aceste legi
se manifesta numai la nivelul ansamblului si exprima valoarea medie,
adica normala, predominanta, purtata de majoritatea elementelor
unui ansamblu. Aceste legi nu se manifesta si nu pot fi verificate la
nivelul fiecarui element ci numai la nivelul întregului.
Dupa cum s-a menCionat, majoritatea fenomenelor si proceselor
din realitatea socio-economica nu sunt de tip determinist, nu sunt
certe. Aceste fenomene si procese se produc si se modifica în timp si
în spaCiu ca rezultat al combinarii complexe a mai multor factori de
influenCa. Datorita influenCei acestor factori care se modifica în timp si
în spaCiu, rezultatul apare sub forma unei mulCimi de manifestari
individuale aparent întâmplatoare. Impresia ca manifestarile se
produc la întâmplare este doar aparenta, deoarece în mulCimea
factorilor de influenCa exista unii care imprima tuturor manifestarilor o
esenCa comuna, care nu este sesizabila la nivelul fiecarui element.
Deci fiecare manifestare individuala (yi) a fenomenului (Y) apare ca
rezultat al combinarii influenCelor esenCiale (sistematice) cu cele
neesenCiale (întâmplatoare) sub a caror acCiune ia nastere si variaza
fenomenul cercetat. Datorita acestor influenCe manifestarile
individuale nu sunt identice ci asemanatoare. Ca atare, legea dupa
care se produce si evolueaza fenomenul ramâne mascata de
mulCimea diversa a manifestarilor individuale.
Pentru a putea desprinde ceea ce este normal, esenCial, regula,
trebuie cercetata o mulCime a acestor manifestari individuale (masa,
colectivitate), eliminându-se ceea ce este întâmplator, neesenCial,
prin simplificari si abstractizari succesive.
Astfel de fenomene se numesc fenomene de masa sau de tip
colectiv, iar cunoasterea legilor care le guverneaza presupune
cercetarea ansamblului de manifestari individuale.
Deci cunoasterea statistica, respectiv a ceea ce este esenCial,
normal, regula, în mulCimea manifestarilor individuale presupune
fixarea fiecarei manifestari individuale (înregistrarea datelor),
sintetizarea datelor individuale în valori tipice prin prelucrarea datelor
individuale si formularea regularitaCilor care se manifesta în
colectivitate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Curs Statistica An2.pdf