Extras din curs
1.1. Obiectul statisticii
În cadrul societatii, în economie, dar si în natura si în tehnologie, apar doua tipuri de fenomene:
A. Fenomene deterministe, certe, de tip functional;
B. Fenomene de masa, nedeterministe, de tip statistic.
C. Fenomene deterministe, certe, de tip functional
În consecinta, statistica:
a. studiaza fenomenele social-ec de masa în cadrul carora actioneaza legile statistice si care prezinta proprietatea de a fi variabile în timp si spatiu;
b. caracterizeaza latura cantitativ-numerica a fenom social–ec, stabilindu-le prin intermediul indicatorilor statistici dimensiunea, structura, dinamica si raporturile de interdependenta;
c. reprez un instrument de cunoastere si conducere a diferitelor fenomene si procese ale activitatii umane.
1.2. Aparitia si dezvoltarea statisticii
A. Etapa prestatistica
- coincide cu aparitia primelor forme de evidenta;
- este forma cea mai veche, înca din lumea antica;
- a servit unor scopuri fiscale,demografice, administrative si militare;
- exemplele cele mai cunoscute de aplicare a statisticii practice sunt: inventarierea aurului si pamântului la egipteni, recensamintele populatiei la romani si chinezi, stabilirea impozitelor la greci si romani etc.
B. Statistica descriptiva
- s-a dezvoltat în secolele XVI-XVIII în cadrul universitatilor
- descrie statul: situatia geografica, politica, ec, sociala si culturala a unui stat, fara a efectua însa o analiza cauzala;
ex: lucrarea „ Descrierea Moldovei ” a lui Dimitrie Cantemir;
- reprezentantii scolii descriptive germane au numit noua disciplina „ statistica ”;
- etimologia cuvântului provine de la cuvântul „ status ” (stare, siuatie)
C. Aritmetica politica
- s-a dezvoltat în secolele XVII-XIX, numele provenind de la lucrarea lui William Petty „ Aritmetica politica ” (1690), prin care pune bazele statisticii ca stiinta;
- scoala aritmeticii politice engleze tinde spre exactitate, obiectivul de baza fiind analiza datelor de observatie si a procedeelor matematice de prelucrare a acestora
În secolele XVII-XVIII s-au confruntat cele doua curente, triumfând curentul de tendinta moderna reprezentat de aritmetica politica.
O consecinta o constituie crearea primelor institute nationale de statistica: Suedia – 1796, Norvegia – 1797, Franta – 1800,..., România – 1859.
D. Statistica moderna (inductiva)
- se contureaza sec al XIX–lea, odata cu formularea principiilor teoriei selectiei si calculului probabilitatilor;
- lucrarea belgianului Quételet „ La méthode statistique ” (1848) este considerata prima teorie moderna a statisticii, prin care se urmareste - prin utilizarea metodelor cantitative – interpretarea acestora si obtinerea unor concluzii inductive
- în deceniile urmatoare statistica a înregistrat o dezvoltare rapida, în special în cadrul scolii anglo-saxone de statistica matematica
1.3. Evolutia statisticii românesti
Din perioada prestatistica pot fi amintite o serie de evenimente mai importante:
- efectuarea, înregistrarilor care prefigureaza recensamintele viitoare; acestea au o certa valoare ca sursa de cunoastere a situatiei demografice si economice,fiind realizate în scopuri fiscale si militare;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Statistica
- Cap1_Instrumente de cunoastere si conducere.doc
- Cap2_Etapele cercetarii statistice.doc
- Cap3_Indicatorii_relativi.doc
- Cap4_IndicatoriiTendinteiCentrale.doc
- Cap5n_IndicatoriiVariatiei.doc
- Cap6_IndicatoriiAsimetriei.doc
- Cap7_AnalizaSeriilorIndependente.doc