Statistică

1.1. Obiectul statisticii

În cadrul societatii, în economie, dar si în natura si în tehnologie, apar doua tipuri de fenomene:

A. Fenomene deterministe, certe, de tip functional;

B. Fenomene de masa, nedeterministe, de tip statistic.

C. Fenomene deterministe, certe, de tip functional

În consecinta, statistica:

a. studiaza fenomenele social-ec de masa în cadrul carora actioneaza legile statistice si care prezinta proprietatea de a fi variabile în timp si spatiu;

b. caracterizeaza latura cantitativ-numerica a fenom social–ec, stabilindu-le prin intermediul indicatorilor statistici dimensiunea, structura, dinamica si raporturile de interdependenta;

c. reprez un instrument de cunoastere si conducere a diferitelor fenomene si procese ale activitatii umane.

1.2. Aparitia si dezvoltarea statisticii

A. Etapa prestatistica

- coincide cu aparitia primelor forme de evidenta;

- este forma cea mai veche, înca din lumea antica;

- a servit unor scopuri fiscale,demografice, administrative si militare;

- exemplele cele mai cunoscute de aplicare a statisticii practice sunt: inventarierea aurului si pamântului la egipteni, recensamintele populatiei la romani si chinezi, stabilirea impozitelor la greci si romani etc.

B. Statistica descriptiva

- s-a dezvoltat în secolele XVI-XVIII în cadrul universitatilor

- descrie statul: situatia geografica, politica, ec, sociala si culturala a unui stat, fara a efectua însa o analiza cauzala;

ex: lucrarea „ Descrierea Moldovei ” a lui Dimitrie Cantemir;

- reprezentantii scolii descriptive germane au numit noua disciplina „ statistica ”;

- etimologia cuvântului provine de la cuvântul „ status ” (stare, siuatie)

C. Aritmetica politica

- s-a dezvoltat în secolele XVII-XIX, numele provenind de la lucrarea lui William Petty „ Aritmetica politica ” (1690), prin care pune bazele statisticii ca stiinta;

- scoala aritmeticii politice engleze tinde spre exactitate, obiectivul de baza fiind analiza datelor de observatie si a procedeelor matematice de prelucrare a acestora

În secolele XVII-XVIII s-au confruntat cele doua curente, triumfând curentul de tendinta moderna reprezentat de aritmetica politica.

O consecinta o constituie crearea primelor institute nationale de statistica: Suedia – 1796, Norvegia – 1797, Franta – 1800,..., România – 1859.

D. Statistica moderna (inductiva)

- se contureaza sec al XIX–lea, odata cu formularea principiilor teoriei selectiei si calculului probabilitatilor;

- lucrarea belgianului Quételet „ La méthode statistique ” (1848) este considerata prima teorie moderna a statisticii, prin care se urmareste - prin utilizarea metodelor cantitative – interpretarea acestora si obtinerea unor concluzii inductive

- în deceniile urmatoare statistica a înregistrat o dezvoltare rapida, în special în cadrul scolii anglo-saxone de statistica matematica

1.3. Evolutia statisticii românesti

Din perioada prestatistica pot fi amintite o serie de evenimente mai importante:

- efectuarea, înregistrarilor care prefigureaza recensamintele viitoare; acestea au o certa valoare ca sursa de cunoastere a situatiei demografice si economice,fiind realizate în scopuri fiscale si militare;