Teoria comunicării - dosar cu texte interpretate din bibliografie

Capitolul 1 al cursului: Comunicarea – o introducere

Bibliografia aleasa:

- J.J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G.W. Noomen

„Stiinta Comunicarii“ , Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004 (2 texte)

- Emilian Dobrescu

“Sociologia comunicarii”, Ed. Victor, Bucuresti, 1998 (3 texte)

J.J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G.W. Noomen

„Stiinta Comunicarii“ , ed. Humanitas, Bucuresti, 2004

“... informatia trebuie considerata ca o combinatie de semnale si simboluri.” (pag.25)

Informatia transmisa in cadrul unui act de comunicare are o forma si un continut. Atat forma, cat si continutul pot fi purtatoare de semnificatie. Semnalele au o semnificatie doar atunci cand exista un consens intre interlocutori: spre exemplu, strangerea mainii este o modalitate de salut in unele societati.

Pentru o comunicare eficienta, informatiei transmise trebuie sa i se atribuie aceeasi semnificatie semnalelor utilizate. Imnul unui stat simbolizeaza identiatatea acelui stat si poate produce anumite sentimente si tresariri interioare pentru cei ce au sentimentul de apartenenta. Pentru o persoana straina, acel imn poate sa nu aiba nici o insemnatate, mai ales daca nu are nici un fel de interes fata de statul respectiv.

J.J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G.W. Noomen

„Stiinta Comunicarii“ , ed. Humanitas, Bucuresti, 2004

“Comunicarea porneste de la emitatorul care intentioneaza sa transmita informatia si care, pentru a-si atinge scopul, foloseste coduri. Actul comunicarii se incheie cu implicatiile pragmatice pentru receptor, etapa finala a transferului de informatie.” (pag.26)

Cea mai simpla forma de explicare a actului comunicarii a putut fi structurata in doua fraze si, de asemenea, poate fi reprezentata grafic astfel:

E informatie C informatie R

(modelul elementar al comunicarii)

In orice act al comunicarii e nevoie de doi sau mai multi membri participanti: emitatorul si, respectiv, receptorul sau receptorii. Emitatorul va transmite o informatie codificata catre receptor. Rolul celui din urma este de a decodifica mesajul si, in acest moment, informatia s-a transmis. “Implicatiile pragmatice” se refera tocmai la ceea ce se intampla cu informatia primita si efectul ei asupra receptorului.

Acest model simplu de comunicare nu face referire la alte aspecte care pot sa apara in timpul transmiterii informatiilor. Barierele ce se pot interpune sunt variate si am putea da cel putin doua exemple:

- Sa presupunem ca emitatorul se adreseaza intr-o anumita limba receptorului, limba pe care receptorul nu o cunoaste. In acest caz, actul comunicarii este ratat in principiu, deoarece mesajul codificat de catre receptor nu va putea fi decodificat de catre receptor in mod eficient. Cei doi ar putea recurge la un limbaj non-verbal sau ar putea gasi un intermediar.

- Un alt exemplu ar putea consta in diferentele de caracter ale interlocutorilor. Daca emitatorul face o remarca la adresa interlocutorului care nu are simtul umorului, cei doi nu vor fi pe aceeasi lungime de unda, remarca fiind una de prost gust dupa parerea receptorului (asta daca acea remarca nu a fost intentionat una negativa).

Barierele de comunicare sunt multiple si trebuie luate in considerare in analiza unui act de comunicare, fie ca sunt de ordin tehnic sau tin de personalitatea, gradul de cultura, varsta etc. fiecaruia dintre interlocutori.