Sintaxa discursului jurnalistic

Curs
6.7/10 (7 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 4 în total
Cuvinte : 1726
Mărime: 9.05KB (arhivat)
Publicat de: Vlaicu Sava
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Elena Ungureanu

Extras din curs

Discursul inglobeaza numai formele vorbite si/sau dialogice ale limbii, pe cand textul este domeniul formelor scrise si /sau monologice

Discursul este definit ca o unitate de nivel transfrastic, pe cand textul poate fi construit si dintr-o singura unitate sintactico- semantica, fara ca aceasta sa aiba in mod obligatoriu structura unei propozitii.

Discursul este actualizarea textului , aceasta fiind conceput k o constructa.

Notiunea de discurs este definita eterogen fie ca expunere pe o tema politica fie k text care formeaza o unitate destul de completa , caracterizata priontr-o puternica coeziune.

In pragmatica , textul este definit k o secventza lingvistica scrisa sau vorbita , formand o unitate comunicationala , fie ca sa se are in vedere o o insusire de fraze, o singura fraza sau un fragment dintr-o fraza

Britanicul Jhon Austin propune o analiza a textului prin rapoarte la 2 fenomene logice : constantiv si performativ.El face distinctie intre enuntiile de tipul :"iarba este verde, soarele straluceste" care consta intr-un fapt deja existent , si enunturi de tipul "promit sa vin , te astept acasa " care sunt propozitii performative , deoarece realizarea lor depinde de o serie intreaga de conditii.

Propozitiile constatative sunt descriptive , in timp ce propozitiile performative reprezinta actiuni pe care vorbitorii le realizeaza sau nu .In procesul comunicarii sunt implicati 2 factori

-un agent (cel care initiaza actiunea si un

-beneficiar (care beneficiaza de actiunea initiata )

Acestia pot emite /percepe o infintare de propozitii constatative /performative.

Tipuri de discurs

-discursul monologic- sunt forme ale discursului centrat asupra emitatorului

-discursul dialogic - discursul adaptat la destinatar.

Discursul momologic este o inlantuire de enunturi si de dimensiuni ample, emise de la un locutor care se adreseaza unui auditoriu.

Formele de manifestere ale discursuluji dialogic sunt diverse:

1.solilocviul-- monolog formulat in prezenta sau absenta unui recepror , corespunzand monologului interior

2.discursul monologic propriu- zis, destinat unui auditoriu cu intentia de a fi receptat.

3.discursul narativ cu 2 forme :

--monologul interior , ca frma de vorbire adresata , destinat unui grup de receptori caracterizat prin stil direct

--ca forma de vorbire neadresata

Discursul dialogic consta intr-o secventa de replici , produse alternativ de cel putin 2 emitatori care se adreseaza unu altuia .

In cazul discursului dialogic se impune respectarea celor 2 principii fundamentale :principiul cooperarii , care se manifesta sub forma calitatii si manierismului si principiul politetii , bazat pe acord de diplomatie , pe generozitate

Tipuri de discurs

1.Tipul narativ care este axat pe desfasurarea temporala si cauzalitate

2.Tipul descriptiv , determinanad o desfasurare spatiala

3.Tipul expozitiv care este asociat analizei si sintezei reprezentarilor

4.Tipul instructiv, inclinand spre actiune

5. Tipul argumentativ , centrat pe o luare de pozitie

Comunicarea presupune existenta unui locutor( emitator ) , care cunoaste si emite mesajul si unuia sau mai multor co-locuitori( receptori ) care primeste/ primesc si asimileaza / nu asimiliaza informatia primita. Intre cei 2 factori , prezenti in procesul comunicarii , se stabileste un fenomen de influentare permanenta si reciproca cae devine posibila numai in conditiile in care mesajul emis se inscrie in sfera de interes a emitatorului cat si a receptorului .

Continutul mesajului se concretizeaza prin fraza si prin continut .

Semnul fiind considerat unitate esentiala a limbii , in timp ce fraza este unitatea de baza a discursului si unitatea lingvistica abstracta care da expresie enuntului.

Enunt.

Enuntul este produsul enuntarii , domeniul de manifestare a creatiei lingvistice a indivizilor

Discursul se caracterizeaza prin istoricitate si subiectivism pentru ca poarta amprenta subiectivismului celui care comunica.

Daca discursul este doar conceput , dar nu este emis , analiza de orice fel devine inposibil de realizat. Procedura discursului care prezinta interes pentru emitator si receptor devenind comunicational.

Interpretareea pragmatica a discursului permite incadrarea informatiei intr-un cntext cunoscut ata celui care emite cat si celui/celor care il receptioneaza.

Interpretarea pragmatica a discursului.

Obiectul de studiu al lingvisticii structurale este limba conceputa ca un sistem de semna in care semnul este elementul fizic fundamental.

Un important asociat cu importanta sa sugereaza in mintea vorbitorului doar ideea abstracta a notiunii obiectului denumit , neglijandu-se detaliile care dau determinare semnului.Semnificantul "casa" asociat semnificativului "casa", denumeste notiunea abstracta de a "locui" si atat.

Nivelul pragmatic priveste discursul ca fenomen actional si interactional in procesul comunicarii.Sarcina principala a pragmaticii este acea de a descrie interpretarea completa a unui enunt , pornind de la interpretarea partiala a frazei pe care o furnizeaza lingvistica.

Procesul de analiza lingvistica a enuntului " batranul duce o poarta " batranul poate fi subiectul , duce - verbul predicativ si poarta complementul direct.

In cea de a 2 a inerpretare subiectul poate fi substantivul duce precedat de adjectivul calificativ batranul , verbul predicat , poarta si complementul direct O.

Sintaxa traditionala

Sintaxa este considerata o parte a gramaticii care cuprinde regululile privitoare la imbinarea cuvintelor in propozitii si fraze.Subiectul este definit drept partea de propozitie care arata cine savarseste actiunea exprimata de un verb sau cui i se atribuie o stare sau o insusire desemnata de numele predicativ.

Definitia subiectului exclude posibilitatea de a socoti verbele la moduri nepersonala ,drept subiecte , pentru ca acest tip de verbe nu desemneaza persoane sau lucruri.

Definitia predicatului exclude posibilitatea ca adverbele si locutiunile adverbiale predicative , de tipul..fireste, de sigur, fara indoiala , cu siguranta , fara doar si poate , etc, sa fie considerate predicate , pentru ca aceste adverbe si locutuni nu exprima stari atributive cuiva si cu atat mai putin actiuni .

Preview document

Sintaxa discursului jurnalistic - Pagina 1
Sintaxa discursului jurnalistic - Pagina 2
Sintaxa discursului jurnalistic - Pagina 3
Sintaxa discursului jurnalistic - Pagina 4

Conținut arhivă zip

  • Sintaxa Discursului Jurnalistic.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici de Redactare a Textelor Jurnalistice

The Elements of Style, avându-i ca autori pe William Strunk Jr. si E.B White este manualul care, de la prima ediţie şi până astăzi, a format...

Lobby-ul realizat de către europerlamentarii români la Parlamentul European

Master Relatii Publice An 1 Prin lobbying se întelege activitatea unui grup care incearca sa determine puterea legislativa sau executiva sa adopte...

Strategii de Comunicare

Comunicarea- in sens larg poate fi definita drept procesul de transmisie de informatie, idei, opinie, fie de la un individ la altul, fie de la un...

Principii ale scriiturii creative - metaforă de lemn

Alaturi de cel politic, limbajul publicistic este teritoriul care ofera, cu generozitate, ospitalitate metaforelor de lemn. Spre deosebire de...

Hermeneutică

1.Semnificatii ale termenului “hermeneutica” Termenul de „hermeneutică“ circulă astăzi cu multiple înţelesuri. Noţiuni precum „interpretare“,...

Anti Fumat

1 . Introducere Tutunul este original din Mexic, unde în secolul al VI – lea era folosit pentru anumite ritualuri religioase. Indienii numeau...

Dimensiunea socială a publicității

In societatea de astazi se poate remarca prezenta tot mai pregnanta a publicitatii. Strans legata de comunicarea de masa, aceasta isi trage...

Te-ar putea interesa și

Sintaxa

1. Prezentati factorii esentiali care sunt implicate in procesul comunicarii dupa schema lui Jakobson precizand functiile specifice fiecarui...

Calitățile Profesionale ale Informării

O piramidă a calităţilor informării creionează teoreticianul belgian al presei, Roger Clausse, în viziunea căruia adevărul, obiectivitatea şi...

Stilistica presei

a.) Nivelele analizei stilistice Roman Jakobson reţine trei nivele textuale: - al sunetelor, - al prozodiei şi - al categoriei gramaticale,...

Ai nevoie de altceva?