Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Arhitectură
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 17583
Mărime: 6.31MB (arhivat)
Publicat de: Petronela Crăciun
Puncte necesare: 10
Facultatea de Arhitectura de Interior
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti

Cuprins

  1. ARGUMENT ..
  2. I. INTRODUCERE
  3. I. 1 Termeni cheie și definiții
  4. I. 2 Centrul pentru persoane vârstnice ca răspuns al arhitecturii la o problemă socială
  5. II. SCURT ISTORIC
  6. II.1 Evoluție program
  7. II.2 Europa ...
  8. II.3 România
  9. II.4 Tendințe actuale din punct de vedere arhitectural. Particularități ale arhitecturii pentru persoane vârstnice
  10. III. PERSOANELE VÂRSTNICE ȘI MODUL LOR DE VIAȚĂ
  11. III.1 Situații particulare cu care se confruntă persoanele vârstnice ..
  12. III.2 Scăderea calității vieții la nivelul grupului vulnerabil al persoanelor vârstnice în condițiile accelerării procesului de sărăcire pe plan național .
  13. III.3 Distribuția teritorială a persoanelor vârstnice .
  14. IV. ÎNȚELEGEREA MECANISMELOR DE LA BAZA REABILITĂRII ȘI REINTEGRĂRII PERSOANELOR VÂRSTNICE
  15. IV.1 Reabilitarea fizică ..
  16. IV.2 Reabilitarea psihologică
  17. IV.3 Reabilitarea socială ...
  18. IV.4 Reabilitarea morală ...
  19. V. STUDII DE CAZ
  20. V.1 Ana Aslan - Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie, București,
  21. România (1952) ..
  22. V.2 Alvaro Siza - Locuințe sociale, Evora, Portugalia (1977) ..
  23. V.3 Jean Nouvel - Locuințe sociale, Nimes,Franța (1985 - 1987) ...
  24. V.4 Aires Mateus - Centru pentru vârstnici, Alcacer do Sal, Portugalia (2010)
  25. VI. CONCLUZII .
  26. APLICAȚIE : Centru de geriatrie la Slatina
  27. BIBLIOGRAFIE ..

Extras din disertație

ARGUMENT

Degradare. Neproductivitate. Povară. Inutilitate. Neadaptare. Vulnerabilitate. Mult prea des și prea în pripă, acestea sunt câteva dintre cuvintele pe care societatea le asociază cel mai mult cu bătrânețea, percepută în general cu negativism și îngrijorare. O mulțime de factori influențează această percepție și modelează mentalitatea de la nivel individual pana la nivel colectiv cu privire la această etapă sensibilă a vieții. În acest context, se simte nevoia unui mediu care să încurajeze, să promoveze și să susțină o schimbare de perspectivă precum și de abordare a stilului de viață în rândul vârstnicilor. Arhitectura joacă un rol proactiv prin care poate aduce îmbunătățiri semnificative și principii noi in înțelegerea fenomenului persoanelor vârstnice, generând soluții practice pentru problemele care se manifestă în rândul seniorilor.

Cu o creștere considerabilă a populației de vârsta a treia la nivel global, e momentul să apreciem și să valorificăm fiecare aspect pozitiv care vine o dată cu bătrânețea. Înțelepciunea. Experiența. Repausul și odihna. Timpul liber. Hobby-urile. Bucuria de a fi.

I. INTRODUCERE

I. 1 Termeni cheie și definiții

Bătrân. Bătrânețe. Îmbătrânire.

Dicționarul Explicativ al limbii române definește cuvântul bătrân,-ă ca fiind un om de vârstă înaintată - unchiaș, babă, mătușă, bunic sau bunică. Bătrânul este cel care ‘trăiește de mulți ani, există de mult timp, cel care și-a pierdut frăgezimea’ .

Bătrânețea, conform aceluiași dicționar, reprezintă ‘etapa finală din viața ființelor, caracterizată prin diminuarea treptată a funcțiilor fiziologice.’

A îmbătrâni înseamnă ‘a trece treptat spre bătrânețe’, ‘a se învechi’, sau ‘a-și schimba în mod lent structura și proprietățile caracteristice prin degradare’ . A îmbătrâni, ca acțiune, are echivalentul de îmbătrânire, ca proces.

Cunoscând acestea, putem spune că punctul culminant al procesului continuu de îmbătrânire este bătrânețea, când ne putem numi bătrâni. Deși dicționarul abordează cuprinzător acești termeni, îi definește empiric spre a fi utilizați în conversații uzuale, dar un specialist (medic, cercetător) sau un filosof pot avea explicații diferite și îi pot utiliza în contexte diferite, cu alte conotații.

La nivel lingvistic, cele trei cuvinte au în comun baza, cuvântul bătrân, căruia i se adaugă prefixe și sufixe. Acest cuvânt de bază își are originea în limba latină, unde latinescul veteranus a devenit ulterior betranus, iar în limba română, bătrân. Însă în perioada antică, în vremuri de război, epidemii și conflicte, media de viață era una scăzută, iar bătrânii de atunci erau de fapt adulții de azi. ‘Așadar, bătrânul este inițial veteranul roman’ , iar de aici apare un conflict între ceea ce însemna la origine cuvântul și ceea ce înseamnă el astăzi.

Tot în Dicționarul Explicativ al limbii române, găsim două explicații care trădează importanța bătrânilor la nivelul societății. Prima se referă la bătrâni ca ‘strămoși’ , cu accent pe rolul lor colectiv de întemeiere a poporului, a neamului, a familiei, și de a transmite generațiilor noi moștenirea spirituală, principiile, tradițiile, credințele. A doua explicație a cuvântului ‘bătrân’ vine sub forma expresiei ‘bătrânii satului’ ca ‘reprezentanți comunali’ , adunare cu putere de decizie câștigată prin experiența și înțelepciunea dobândite de-a lungul vieții, iar în acest ultim caz poate fi vorba de acel sens al cuvântului ‘bătrân’care se naște în perioada antică.

Gerontologia reprezintă o ‘ramură a biologiei care studiază problemele biologice, psihologice, sociale și economice ale persoanelor în vârstă’ . Este o adaptare a franțuzescului ‘gérontologie’, cuvânt compus din ‘geros’ (bătrân) și ‘logos’ (cuvânt, știință), ambele de origine greacă. Apariția termenului, consemnată în 1903, îi este atribuită lui Ilya Ilyich Mechnikov .

Geriatria este ‘ramura medicinii care studiază și tratează bolile bătrâneții’ .Limba română a preluat cuvântul din limba franceză, ‘gériatrie’, dar este menționat prima dată în anul 1909 în Austria, de către doctorul Ignatz Leo Nascher : ‘Geriatria, provenind din ‘geras’ (greacă : vârstă înaintată) și iatrikos (greacă : medicină, terapie) este un termen pe care l-aș sugera adăugat vocabularului nostru ca să aibă ca obiect bătrânețea așa cum pediatria are ca obiect copilăria, dar și pentru a sublinia necesitatea de a separa senilitatea ca boală de maturitate și de a-i rezerva un domeniu separat în medicină.’

Știință a proceselor de îmbătrânire, gerontologia pune accent pe studiu, are caracter experimental și multidisciplinar, spre deosebire de caracterul pur medical și practic al geriatriei. Aceste două discipline aduc în discuție un nou termen medical, ‘senescența’, cuprins în dicționarul de neologisme românești. Senescența este descrisă de specialiști ca o ‘slăbire naturală a facultăților fizice și psihice cauzate de înaintarea în vârstă. Este un proces continuu, prezent de la începutul existenței și comun tuturor ființelor. El privește toate structurile organismului: moleculele, celulele, țesuturile și organele specializate.’

Bibliografie

Cărți

Classen, Albrect, ‘Old Age in the Middle Ages and Renaissance’ 2007, Walter de Gruyter

Acton, Q. Ashton, ‘Issues in Geriatric Medicine and Aging Research : 2013 Edition’ 2013, Scholarly Editions

Scarre, Geoffrey, ‘The Palgrave Handbook of the Philosophy of Aging’ 2017, Palgrave MacMillan

Gentry, G. Francis, ‘Aging Gracefully in the Renaissance’ 2013, Brill Open

Booth, Charlotte, ‘An Illustrated Introduction to Ancient Egypt’ 2014, Amberley Publishing Limited

Powell, Anton, ‚A Companion to Sparta’ 2017, John Wiley & Sons

Troyansky, G. David, ‚Aging in World History’ 2015, Routledge

Thorson, A. James, ‚Aging in a Changing Society’ 1994, Brunner Routledge

Francese, Cristopher, ‚Ancient Rome in so Many Words’ 2007, K&P Publishing

Parkin, G. Tim, ‚Old Age in the Roman World: A Cultural and Social History’ 2003, The Johns Hopkins University Press

Cox, G. Harold, ‚Later Life : The Realities of Aging’ 2006, Prentice Hall

Achenbaum, W.Andrew, ‚Re-engaging the Disengagment Theory of Aging : On the History and Assessment of Theory Development in Gerontology’ 1994, The Gerontologyst

N.P. 023-97 Normativ Privind Proiectarea Caminelor de Batrani si Handicapati pe Baza Exigentelor de Performanta

Neufert, Ernst, Neufert, Peter, Baiche Bousmaha, Walliman Nicholas, ‚Architects’ Data Third Edition’ 2002, Wiley-Blackwell

Division of Geriatric Medicine, Department of Internal Medicine, Saint Louis University School of Medicine; Geriatric Research,Education, and Clinical Center, St. Louis VA Medical Center; and the Gateway Geriatric Education Center of Missouri and Illinois, ‘Aging Successfully’

Periodice

Dryer, E. Dana, ‘The Phenomenon of Powerlessness in the Elderly’

Gilleard, Chris, ‘Aging and Old Age in Medieval Society and the Transition of Modernity’

Fiore, Giulietta, ‘Decay and Reverence : Conceptions of Old Age in Ancient Greece and China’

Sanchez, Christine, ‚Aging with Identity: Integrating Culture into Senior Housing’ 2008, Scholar Commons

Flositz, J. Steven, ‘Aging with Independence and Interaction: An Assisted Living Community’ 2011, Scholar Commons

Schaller, Brian, ‘Architectural Healing Environments’ 2012, Syracuse University Surface

Bhatt, Harshika, ‘Biophilic Design for the Elderly: Design of a Senior Living Community Along the Delaware’ 2015, Philadelphia University

Forciea, Mary Ann, ‘Geriatric Medicine: A Brief History’ 2012, UPHS

Foundation Aiding the Elderly, ‘The History of Nursing Homes’ 2013, Observatory

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, ‘Îmbătrânirea Populației în Context European și în România - Perspective’ 2017

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Incluziunea Sociala a Persoanelor Varstnice’ 2013

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Perceptia Persoanelor Tinere si Adulte Despre Batranete si Persoanele Varstnice’ 2017

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Populatia Varstnica a Romaniei la Orizontul Anului 2060’ 2014

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Singuratatea si Depresia Varstnicilor: Implicatii Psihologice’ 2014

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Situatia Persoanelor Varstnice din Romania’ 2015

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Calitatea Vietii Persoanelor Varstnice din Romania’ 2014

Consiliul National al Persoanelor Varstnice, ‘Tranzitia de la Munca la Pensionare’ 2014

‘Health Supportive Design in Elderly Care Homes’ 2007, Architectural Research

...

Webografie

Referinte fotografice

Preview document

Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 1
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 2
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 3
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 4
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 5
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 6
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 7
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 8
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 9
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 10
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 11
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 12
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 13
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 14
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 15
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 16
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 17
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 18
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 19
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 20
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 21
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 22
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 23
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 24
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 25
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 26
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 27
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 28
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 29
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 30
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 31
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 32
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 33
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 34
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 35
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 36
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 37
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 38
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 39
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 40
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 41
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 42
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 43
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 44
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 45
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 46
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 47
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 48
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 49
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 50
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 51
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 52
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 53
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 54
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 55
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 56
Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • Arhitectura pentru varstnici. principii si tendinte in proiectarea ambiantei spatiilor.docx

Alții au mai descărcat și

Piața Sfântul Petru din Vatican

Piata Sf. Petru este probabil cea mia importanta piata pentru crestinii catolici, reprezentand relatia dintre autoritatea Papala si Laici. Deși...

Conservarea energiei prin case inteligente într-un oraș inteligent - o lecție pentru gospodăriile din Singapore

INTRODUCERE Dimensiune secțiune: 1 pagină Punctaj secțiune: 2,5 pct Motivarea alegerii temei Tema proiectului meu este “Conservarea energiei...

Victoria Park

Victoria Park, cunoscut și sub denumirea de Parcul Poporului, este un parc public de 78 hectare (218 de acri) în Bow, East London. Parcul este cel...

Sinteza legilor privind protejarea patrimoniului cultural național și a monumentelor istorice

“Patrimoniul cultural national cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care...

Memoriu de arhitectură

Capitolul 1: Date generale I.01: Obiectul proiectului : Intrare in legalitate locuinta, imprejmuire , racord electric - beneficiar -...

Cetatea Bănița

I. Analiza istorica Cetatea Bănița face parte dintr-un amplu sistem defensiv strategic, împreună cu alte fortărețe dacice din munții Orăștiei,...

Ecologie urbană - Revitalizarea centrului orașului Andenne

Aflat in inima orasului Andenne, Belgia, proiectul propus de Frederic Haesevoets si Art and Build se axeaza pe revitalizarea durabila a zonei...

Arhitectură

Absida Spațiu de plan semicircular, uneori lobat și mai rar poligonal sau rectangular, ieșit în rezalit față de zidul perimetral al unei biserici....

Ai nevoie de altceva?