Procedura falimentului privind preluarea bunului societății comerciale falite în contul creanței, suportarea cheltuielilor de procedură

INTRODUCERE

Cuvinte cheie: procedura falimentului, societate comercială, cheltuieli de procedură, insolvenţă.

Am ales să analizez procedura falimentului privind preluarea bunului societăţii, deoarece activez în domeniul contabil, astfel am ocazia să asimilez noi cunoştinţe cu privire la tema analizată.

Abordarea temei proiectului a stârnit interesul multor economişti, dar şi magistraţi, de-a lungul timpului. Totodată, trebuie menţionat că această temă prezintă un interes deosebit şi la nivel macroeconomic, care se confruntată în prezent cu o criză profundă manifestată prin numeroase companii care intră în falimemt.

Prin această lucrare îmi propun să analizez situaţia economico-financiară, atât în perioada pre-falimentară, falimentară, dar şi procedura de preluare a bunurilor firmei, conform Legii 85/2006.

Lucrarea ”Procedura falimentului privind preluarea bunului societăţii comerciale falite în contul creanţei, suportarea cheltuielilor de procedură” este structurată pe trei capitole, fiecare având rolul de a evidenţia procedura falimentului privind preluarea bunului societăţii comerciale falite în contul creanţei precum şi, suportarea cheltuielilor de procedură.

Lucrarea a fost realizată folosind ca metode de cercetare: studiul bibliografic, cercetare analitică asupra societăţii în cauză.

În primul capitol, prin Procedura de faliment, am acordat o atenţie deosebită noţiunilor şi caracteristicilor procedurii de faliment, evidenţiind toate elementele componente acestei proceduri.

Al doilea capitol, intitulat Preluarea bunurilor societăţii în contul creanţei am adus în prim plan premisele preluării bunurilor societăţii în contul creanţei.

În al treilea capitol, Procedura falimentului privind preluarea bunului societăţii comerciale falite S.C. A.B.R. S.A., este prezentat studiul de caz al lucrării, unde este exemplificată procedura de faliment privind preluarea bunurilor şi suportarea cheltuielilor de procedură în cadrul S.C. A.B.R. S.A.

CAPITOLUL I

PROCEDURA DE FALIMENT

1.1. Noţiuni introductive despre Procedura de Insolvenţă

Noţiunea de insolvenţă implică o situaţie patrimonială dificilă sau de criză a unui comerciant, determinând imposibilitatea îndeplinirii de către acesta la termen şi în bune condiţii a obligaţiilor de plată asumate.

Conform Legii 85/2006 privind Procedura de insolvenţă, insolvenţă este „acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile” –Art1 alin (2) din Lege.

Afacerea, ca activitate, se defineşte prin risc. Riscul, adică şansa de câştig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esenţial al economiei de piaţă liberă, funcţională, atribut care justifică libera concurenţă. în această accepţiune, riscul defineşte:

- fapta de comerţ, care are această natură juridică întrucât este făcută în vederea obţinerii de profit; fapta de comerţ este o afacere, întrucât are la bază ideea de risc, adică posibilitatea de câştig sau pierdere; motivul determinant al încheierii actului de comerţ este acela al obţinerii de profit

Autorul apreciază că “speculaţiunea este caracterul esenţial al unei întreprinderi şi al tuturor faptelor de comerţ, în general”;

- întreprinderea, care este un complex de acte, fapte sau operaţiuni comerciale, organizate de întreprinzător în vederea obţinerii de profit, pe risc economic propriu; simplificat spus, întreprinderea este o afacere pentru că presupune un risc;

- calitatea de comerciant, care se dobândeşte în momentul în care persoana în cauză începe să desfăşoare în mod obişnuit operaţiuni de comerţ, în nume propriu şi pe risc economic propriu; o persoană devine întreprinzător (comerciant) în momentul în care îşi asumă un risc;

- societatea comercială, care se constituie în vederea obţinerii de beneficii de către asociaţi sau a împărţirii pierderilor ce ar putea rezulta; societatea comercială este o forma de organizare a unei întreprinderi, deci a unui risc;

- concurenţa comercială, care este un joc al oportunităţilor de afaceri, în care hazardul este mai mult sau mai puţin prezent; concurenţii câştigă sau pierd în defavoarea, respectiv, beneficiul celor cu care concurează; concurenţa loială este cazul unic în care concurentul are un adevărat „drept de a-l prejudicia ”pe celălalt concurent;

- insolvenţă, care este eşecul sau chiar catastrofa întreprinzătorului, starea, de cele mai multe ori iremediabilă, pe care întreprinzătorul ar fi trebuit, dar nu a putut, să o evite; procedura insolvenţei este modul în care legea şi tribunalele organizează eşecul în afaceri.

1.2. Caracterele Juridice ale Procedurii de Insolvenţă

Una dintre cele mai vechi activităţi umane o reprezintă comerţul, el prinzând contur o dată cu apariţia ideii de proprietate , când omul a conştientizat că anumite bunuri sunt ale sale şi că acestea se delimitează de cele care aparţin altor persoane.

Deşi iniţial comerţul a fost practicat sub forma schimbului (troc) doar pentru satisfacerea necesităţilor existenţiale de zi cu zi ale oamenilor, odată cu apariţia banilor trocul a fost înlocuit cu vânzarea-cumpărarea, comerţul devenind o profesie practicată de un anumit grup specializat în această activitate, care nu mai urmărea realizarea propriilor trebuinţe, ci satisfacerea nevoilor altora şi obţinerea de profit