Cercetări privind epurarea apelor uzate urbane și evaluarea riscului de mediu

Introducere

Apa este prezentă ca element determinant şi esenţial pentru existenţa umană. Nu se poate concepe o activitate umană, existenţa unei forme de viaţă sau actualul echilibru al planetei pe care trăim, fără apă.

Apa este în acelaşi timp vectorul privilegiat al deşeurilor provenite din activităţile umane.

După statistici recente în ţările sărace 3 din 5 persoane au acces la apa potabila, 75% dintre locuitori nu dispun de instalaţii sanitare. Astfel s-a constatat ca datorită consumului de apă nepotabilă, în tarile sărace mor anual circa 15 milioane de copii în vârsta de până la 5 ani. De aceea O.N.U. a arătat că principala preocupare a societăţii în prezent şi în viitor va trebui să fie reprezentată de evitarea sau limitarea poluării apei ca primă acţiune de menţinere a actualelor surse naturale ale omenirii.

Apa este un vector foarte important al agenţilor poluanţi, iar căile prin care ei sunt vehiculaţi, sunt multiple:

a) ingerarea directă a apei contaminate de către om.

b) ingerarea apei contaminate de către plante şi animale fie direct, fie ulterior prin sedimente sau din lanţul alimentar acvatic.

c) utilizarea apei contaminate pentru irigaţii.

d) acumularea agentului poluant pe plaja bazinelor de apă, utilizate pentru scopuri sportive sau recreative (înot, canotaj, pescuit etc.).

Se impune un Management al apelor uzate care trebuie să cuprindă operaţiile de proiectare, analiză, tratare, recirculare sau reutilizare a apelor poluate. Managementului apelor trebuie să aibă drept scop creşterea gradului de puritate a apelor deversate în efluent, după ce anterior acestea au fost supuse unor operaţii de tratare în instalaţii specifice.

Legat direct de problematica apelor uzate apare Managementul Riscului de Mediu privitor la întreaga activitate ce se desfăşoară într-o staţie de epurare a apelor uzate. Fiecare etapă tehnologică are un impact specific asupra mediului începând de la influent la efluent, continuând cu circuitul produselor separate din apele uzate şi cu produsele din consumul intern. Pentru fiecare risc de mediu se stabilesc măsuri ce trebuie manageriate până la obţinerea de rezultate în concordanţă cu cerinţele legale.

CAP. I. Situaţia epurării apelor uzate la nivel naţional şi internaţional

,,În România, în ultimii ani, piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare a avut un salt calitativ semnificativ, devansând celelalte servicii comunitare de utilitate publică, această evoluţie fiind influenţată de următorii factori:

existenţa unor reglementări coerente ale sectorului, aliniate la legislaţia europeană;

existenţa unei strategii bine fundamentate de dezvoltare şi modernizare a sectorului;

organizarea operatorilor în cadrul asociaţiilor profesionale şi patronale;

cerinţele rezultate din angajamentele României prin Tratatul de aderare;

regionalizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;

pregătirea proiectelor strategice de investiţii cu finanţare din POS Mediu.

În ceea ce priveşte gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă se poate constata o creştere uşoară a ponderii populaţiei deservite din populaţia totală. Totuşi, considerăm că o creştere de numai 1,3 milioane de locuitori deserviţi cu servicii de alimentare cu apă, în anul 2010 faţă de anul 2007, reprezintă un ritm lent faţă de obiectivele fixate şi de nevoile reale. Gradul de acoperire cu servicii de canalizare, dar mai ales de epurare, este foarte redus, iar ritmul de creştere din ultimii zece ani este nesemnificativ.

Fig.I.1 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de alimentare cu apă, canalizare şi epurare (% din populaţia totală)

[Provocările din sectorul serviciilor de apă şi de canalizare, Vasile Ciomoş, Romaqua nr.1 / 2012]

Privitor la lungimea reţelelor de apă potabilă, aceasta a înregistrat, în perioada 2000-2010, o modificare semnificativă, respectiv o creştere cu 65% la nivel naţional. În schimb, indicatorul Lungimea reţelelor de canalizare a avut o evoluţie mai puţin dinamică decât Lungimea reţelelor de apă, aceasta crescând cu 34,4% în 2010 faţă de anul 2000.