Cuprins
- 1.1.Destinatia navei si caracteristici generale 3
- 1.2.Determinarea rezistentei la inaintare 8
- 1.2.1.Componentele rezistentei la inaintare 9
- 1.2.2.Metode utilizate pentru determinarea rezistentei la inaintare 11
- 1.2.3.Determinarea rezistentei la inaintare prin metoda Harvald 12
- 1.2.4.Rezistenta la inaintare suplimentara a navei 15
- 1.2.5.Rezistenta la inaintare totala 17
- 1.2.6.Estimarea puterii de propulsive 17
- 1.3.Particularitatile arderii combustibililor lichizi si gazosi navali 19
- 1.3.1.Fenomene fizice ce apar la arderea combustibililor navali gazosi si lichizi 19
- 1.3.2.Emisii generate prin arderea combustibililor navali 24
- 1.3.2.1.Substantele poluante rezultate prin arderea combustibililor fosili 24
- 1.3.2.2.Geneza emisiilor de NOx in flacara din focarele agregatelor termice navale 25
- 1.3.2.3.Mecanismul de formare a oxidului de azot promt 31
- 1.3.2.4.Mecanismul formarii oxizilor de azot existent in combustibil 31
- 1.3.3.Controlul emisiilor poluante produse de motoarele cu ardere interna 32
- 1.3.3.1.Introducere 32
- 1.3.3.2.Compozitia gazelor evacuate 33
- 1.4.Sistemul dual de combustibil pentru motoarele in 4 si 2 timpi 38
- 1.4.1.Controlul emisiilor la motoarele ME-GI 43
- 2.Capitolul 2 44
- 2.1.Calculul termic al motorului 44
- 2.2.Parametrii constructive si functionali ai motorului de referinta 45
- 2.3.Alegerea parametriilor initiali de calcul 46
- 2.4.Calculul procesului de admisie 50
- Lucrare de disertație
- 2.5.Calculul procesului de comprimare 55
- 2.6.Calculul procesului de ardere 59
- 2.7.Calculul procesului de destindere 68
- 2.8.Calculul parametrilor indicate,efectivi si constructive ai motorului 72
- 2.9.Functionarea motorului cu gaz si combustibil diesel marin 81
- 2.10.Optimizarea sistemelor de injective a combustibilului 90
- 2.11.Motoare cu control electronic al injectiei 91
- 2.12.Intarzierea timpului de injective 92
- 2.13.Modelarea ratei de injective 92
- 2.14.Injectia apei,utilizarea emulsiei combustibil/apa,umidificarea aerului 93
- 2.15.Recircularea gazelor de evacuare 93
- 2.16.Reactori catalitici selective 94
- Bibliografie 95
Extras din disertație
CAPITOLUL I.
1.1. Destinaţia navei şi caracteristicile generale
Cargoul pentru mărfuri generale este nava maritimă destinată transportului diverselor categorii de mărfuri uscate ambalate sau neambalate. La nevoie, cargoul pentru mărfuri generale se poate utiliza şi pentru transportarea mărfurilor în vrac.
Cargourile pentru mărfuri generale sunt cele mai răspândite nave maritime de transport, având masa deadweight Mdw = 500…30000 tdw. În mod frecvent, se construiesc cargouri pentru mărfuri generale cu Mdw 15000 tdw, întrucât acestea permit efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare într-un timp convenabil.
Sistemul general de osatură, utilizat în construcţia acestui tip de navă, poate să fie transversal sau combinat şi prezintă următoarele particularităţi:
- planşeele de fund pot fi: - cu simplu fund construit în sistem de osatură transversal
(specific navelor mici),
- cu dublu fund construit în sistem de osatură transversal sau longitudinal (specific navelor mijlocii şi mari );
- planşeele de bordaj se construiesc numai in sistem de osatura transversal;
- punţile în număr de 1…3 (numărul punţilor este determinat de înălţimea de stivuire care asigură evitarea strivirii mărfurilor din straturile inferioare ), sunt prevăzute cu guri de magazii relativ mari şi se construiesc astfel: puntea principală în sistem de osatură transversal sau longitudinal; punţile intermediare în sistem de osatură transversal.
- pereţii transversali sunt plaţi şi se construiesc în sistem de osatură vertical;
- nu se folosesc pereţii longitudinali.
Cargourile pentru mărfuri generale sunt prevăzute cu suprastructuri continuie (de regulă de tip shelter-deck închis ) sau răsleţe (teuga, castel central, duneta). De asemenea, dispun de spaţii mari de depozitare a mărfurilor şi cabine pentru echipaj şi pasageri (în cazul cargourilor mixte, special amenajate şi pentru transportul unui număr limitat de pasageri).
Compartimentul de maşini poate fi amplasat în trei moduri, şi anume: în zona centrală a navei; în zona extinsă pe L/3 de la perpendiculara pupa spre prova; la pupa
navei.
3
Lucrare de disertație
Nava cargou din proiect are compartimentul maşini dispus la pupa, adoptarea acestei soluţii prezintă următoarele avantaje:
- eliminarea liniei de arbori intermediari şi a tunelului liniei de arbori, deci reducerea greutăţii construcţiei;
- prin dispariţia tunelului liniei de arbori, creşte volumul util al magaziilor de mărfuri, dispuse în zona pupa, şi se uşurează operaţiunile de încărcare-descărcare ale acestora;
- se uşurează operaţiunile de încărcare-descărcare a mărfurilor din magaziile navei, care nu sunt fragmentate de compartimentul maşini;
- probabilitatea producerii unor avarii la corpul navei, care să scoată din funcţiune sau să perturbe funcţionarea maşinilor principale de propulsie este mai mica;
- concentrările de tensiuni, provocate de încovoierea generala a corpului, la capetele postamentelor maşinilor principale de propulsie sunt mai mici;
-prin instalarea coşului de fum la pupa, se menţine mai uşor curăţenia navei. Dispunerea compartimentului maşini la pupa prezintă şi unele dezavantaje, astfel:
-lăţimea mică şi formele fine ale secţiunilor transversale de la pupa crează dificultăţi la amplasarea maşinilor şi agregatelor auxiliare, precum şi a instalaţiilor aferente maşinilor principale de propulsie;
-la navigaţia în balast, echilibrarea asietei este mai dificilă;
-pe mare agitată, în punte apar tensiuni de compresiune la fel de mari ca şi în cazul dispunerii compartimentului maşini în zona de mijloc.
Aceste dezavantaje pot fi înlăturate prin:
- utilizarea judicioasă a spaţiului destinat compartimentului maşini (platforme pe care se montează agregatele auxiliare şi instalaţiile aferente maşinilor principale de propulsie se pot amplasa etajat);
-amplasarea corespunzătoare a tancurilor de combustibil, de apă potabilă şi de balast;
-adoptarea unui sistem de osatură adecvat pentru puntea şi fundul navei, puternic solicitate.
În scopul efectuării operaţiunilor de încărcare-descărcare, cargourile de mărfuri generale sunt dotate cu bigi (uşoare şi grele) şi macarale navale. Bigile uşoare, utilizate pe cargourile mici, ridică greutăţi ce nu depăşesc 100 kN şi trebuie să aibă o deschidere în afara bordului de cel puţin 2,5 m, pentru a putea ajunge la mijloacele de transport de
pe cheu. Bigile grele, utilizate pe cargourile mijlocii şi mari, ridică greutăţi de 100…600
4
Lucrare de disertație
kN şi trebuie să aibă deschidere în afara bordului de cel puţin 4,5 m. Unghiul mediu de
lucru, faţa de orizontală, aste de
30
pentru bigile uşoare şi
25
pentru bigile grele.
Macaralele navale pot ridica greutăţi mai mici de 100 kN şi sunt:
-fixe –instalate în PD sau în borduri;
-mobile –în sens longitudinal şi transversal.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistem Combinat de Alimentare a Motoarelor Navale cu HFO si Gaze Naturale.doc