Avortul

Problematica avortului, cu aspectele implicate de către acesta, ce cuprind dreptul la viaţă, dreptul la alegere, sănătatea individuală, efectele asupra moralităţii societăţii au susccitat mai ales în a doua jumatate a secolului XX discuţii foarte aprinse. Evident că aceste discuţii nu puteau fi finalizate altfel decât sub forma unor legi care să reglementeze acest aspect foarte delicat. Însă aici apare, de fapt, problema cea mai complicată, şi anume, definitivarea unei legi care să respecte o serie de condţii considerate necesare de către cele două mari grupuri de opinie implicate în această polemică, şi anume susţinătorii posibilităţii de alegere şi susţinătorii dreptului la viaţă.

Această problemă nu este nici pe departe una care să fi captat atenţia publicului şi a specialiştilor doar în contextul anilor 50 – 60 ai secolului XX. În ceea ce priveşte problematica avortului în Stalele Unite ale Americii, încă din 1800 avortul nu era considerat un delict, o astfel de intervenţie putând fi obţinută în primele luni ale sarcinii, dacă fătul nu dădea semne de mişcare. Acest lucru s-a menţinut pană în 1821, când Connecticut, un stat predominant catolic a scos înafara legii avortul în cazul în care mişcările fetale erau perceptibile. Curând o serie de state adoptă această lege şi tot acum încep să apară excepţiile legale, cum era cea din legislaţia New York-ului care prevedea posibilitatea realizării unui avort în cazul în care viaţa mamei era pusă în pericol. În anii următori tot mai multe state americane adoptă legislaţii restrictive în ceea ce priveşte avortul. Cu toate acestea, la începutul XIX se înregistrează în S.U.A. aproximativ 1 avort la 6 naşteri.

Un pas istoric este făcut în 1873, când, o data cu Legea Comstock adoptată de către Congres, avortul este declarat ilegal. Acest moment este unul extrem de important pentru controversa moderna în ceea ce priveşte avortul având în vedere în special motivele pentru care cele două tabere susţin sau nu practicarea avortului. Din perspectiva susţinătorilor dreptului de alegre şi a câtorva feminşti, legile împotriva avortului erau punctul culminant al unei ideologii care promovau activităţile casnice drept ceva ce acapara automat tot timpul liber al femeilor, în special al femeilor din clasa de mijloc. Această perspectivă era spijinită şi de faptul că, până în 1900, femeile din clasele de jos şi imigrantele erau cele care efectuau astfel de intervenţii, şi nu femeile protestante, necăsătorite, din clasa de mijloc.

Pe de cealaltă parte, cei care se opuneau avortului, susţineau ca acesta fusese interzis doar pentru a salva femeile de ele însele, prin faptul că procedurile iniţiale de avort expuneau femeile la riscuri şi chiar la moarte. Un alt argument pro-viaţă se baza pe dorinţa de a proteja nu doar mama, ci şi fetusul, care, potrivit celui de-al Paisprezecelea Amendament beneficia de aceleaşi drepturi ca şi mama. De asemenea, interzicerea avortului avea ca motiv şi scăderea ratei natalităţii, în paralel cu creşterea profiturilor obţinute de pe urma unor astfele de practici.

Chiar dacă în următoarea perioadă de 50 de ani nu au mai fost aduse modificari majore la legislaţia în ceea ce priveşte avortul, în atenţia opiniei publice sunt aduse o serie ce cazuri care nu puteau fi soluţionate prin reglementările existente la momentul respectiv. Tot în aceasta perioadă încep să ia naştere atât organizaţii ce susţineau alegerea cât şi organizaţii care susţineau dreptul la viaţă. Primele care îşi fac simţită prezenţa în societatea civilă americană sunt organizaţiile pro-alegere, printre care Asociaţia Pentru Studiul Avortului, Asociaţia Naţională pentru Îndepărtarea Legislaţiei Antiavort sau Organizaţia Naţională pentru Femei. Impactul acestora asupra societăţii americane duce la relaxarea legislaţiei anti-avort în 18 state ameriane, fiind introduse noi excepţii în realizarea acestei proceduri, unele state mergând pană la a considera avortul o procedură ce ţine de alegerea personală. În acelaşi timp, mişcările pro-viaţă, susţinute ideaproape de Biserica Catolică condamnă această procedură, definind-o ca fiind o crimă ce se pedepseşte cu excomunicarea oricărui catolic implicat într-o astfel de procedură